Ajkaceratops kozmai: Reconstituire a speciei Ajkaceratops kozmai. Credit foto: Maidment et al., Nature, 2025 / Matthew Dempsey
Revista Nature, cel mai prestigios jurnal științific internațional, a publicat recent un studiu care redefinește evoluția ceratopsienilor – „dinozauri cu coarne” – din perioada Cretacicului superior. Echipa de cercetători, coordonată de profesorul Susannah Maidment de la Muzeul Natural al Istoriei din Londra, include specialiști din instituții de renume din Marea Britanie, Ungaria, Germania și România, printre care și conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava, cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.
O parte dintre fosilele utilizate în noul studiu au fost descoperite în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, parte a patrimoniului administrat de Universitatea din București, conformează instituția universitară într-un comunicat.
Studiul corectează o credință academică veche de peste un secol, conform căreia ceratopsienii – dinozauri recunoscuți pentru caracteristicile distincte ale craniului – nu ar fi ajuns în Europa vreodată. Noile cercetări indică faptul că fauna cretacică europeană era mai diversă decât se credea, iar fosilele din România și Ungaria demonstrează că dinozaurii ceratopsieni au fost prezenți în regiune și au dezvoltat adaptări specifice, explică universitatea.
Aceste descoperiri oferă o perspectivă nouă asupra modului în care Europa a funcționat în trecutul geologic ca punct de evoluție și conectare pentru diverse grupuri de dinozauri.
Geoparcul Țara Hațegului, unul dintre cele mai importante situri paleontologice globale
„Rezultatele schimbă fundamental înțelegerea evoluției ceratopsienilor din Europa. Fosilele găsite în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului demonstrează că dinozaurii cu coarne nu doar au traversat fostul arhipelag european, ci au evoluat și forme specifice aici, adaptate mediului insular. Studiile noastre relevă că unele fosile considerate anterior drept rhabdodontide – un grup endemic european – sunt, de fapt, reprezentări atipice ale dinozaurilor cu coarne, sugerând că Europa a fost un posibil punct de dispersie între Asia și America de Nord”, afirmă conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava, citat în comunicat.
Fosilele din Geoparcul Țara Hațegului, unul dintre cele mai valoroase situri paleontologice, au avut un rol esențial în această cercetare. Pe baza materialelor fosile din Formațiunea Sînpetru, situată în sudul Bazinului Hațeg, cercetătorii au identificat un nou gen de dinozaur, Ferenceratops shqiperorum, o specie primitivă de ceratopsian. Numele acestei specii onorează contribuția baronului Franz (Ferenc) Nopcsa, pionier al paleontologiei în Țara Hațegului și unul dintre cei mai influenți specialiști ai începutului de secol XX. Nopcsa a descoperit și materialul fosil reprezentând exemplarul de referință (holotipul) al speciei.
Cercetări în România aduc completări noilor descoperiri din Ungaria
Prof. dr. Susannah Maidment de la Muzeul Naturii din Londra, coordonatorul studiului recent, explică dificultățile în identificarea acestor specii în trecut:
- „Deși Iguanodon și Triceratops au aspecte foarte diferite, ambele au evoluat dintr-un strămoș comun și au moștenit trăsături similare.
- Ambele grupuri au dezvoltat independent mersul patruped, mecanisme complexe de masticație și o talie mare. Din această cauză, dinții și membrele lor sunt surprinzător de asemănătoare, atât din punct de vedere evolutiv, cât și funcțional.
- Atunci când dispunem doar de fragmente scheletice, poate fi dificil să stabilim cu precizie ce animal se află în față.”
Rezultatele cercetărilor din România completează descoperirile recente din Cretacicul superior din Ungaria, unde au fost identificate elemente craniene mult mai detaliate decât cele anterior cunoscute, aparținând speciei „Ajkaceratops kozmai”, un „dinozaur cu coarne” cu afinități discutate anterior. Resturile craniene noi confirmă apartenența acestei specii la grupul ceratopsienilor.
Interpretarea descoperirilor din România și Ungaria evidențiază importanța colaborării internaționale în paleontologie și rolul crucial al sitului Țara Hațegului în reconstituirea istoricului faunei cretacice din Europa. Această cercetare deschide noi direcții pentru studiile viitoare și consolidează poziția Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, aflat sub administrarea Universității din București, ca centru științific de referință globală, subliniază instituția universitară într-un comunicat.
Importanța descoperirii crește având în vedere că și anumite materiale fosile atribuite anterior dinozaurului erbivor „Zalmoxes” prezintă trăsături ceratopsiene, ceea ce indică necesitatea unei reevaluări a diversității și identității dinozaurilor erbivori din Bazinul Hațeg.
Prof. dr. Steve Brusatte, un renumit specialist în vertebrate și coautor al studiului, evidențiază semnificația reinterpretării fosilelor din Europa:
„Dinozaurii cu coarne, precum Triceratops, sunt printre cele mai celebre specii, însă majoritatea provine din America de Nord. Descoperirile recente arată că asemenea specii aveau și prezență în Europa, unde au fost mult timp mai puțin cunoscute, fiind confundați cu alte grupe de dinozauri.”
Articolul este disponibil integral în limba engleză pe site-ul revistei Nature.
