Lupta pentru atragerea capitalului străin şi a investiţiilor directe externe, esenţiale pentru dezvoltarea economică, se intensifică după aderarea Bulgariei la moneda euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Țara noastră devine din ce în ce mai neimportantă pentru investitorii majori, în condițiile în care companiile plătesc cea mai scumpă energie electrică din Europa şi resimt impactul inflaţiei, scăderii consumului şi creşterii taxelor stabilite de Guvernul Bolojan în 2025. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că retragerea investitorilor din România se realizează într-un ritm fără precedent în ultimul deceniu, pe fondul stagnării capitalului intern.
- Datele indică clar: diferenţa dintre intrările de capital, de 0,6 miliarde de euro, şi ieşirile de 1,12 miliarde de euro, din cauza retragerii investiţiilor.
România îşi pierde în mod progresiv atractivitatea economică. Ungaria a atras mai mulţi investitori, iar Bulgaria îi concurează îndeaproape
Potrivit opiniei lui Adrian Negrescu, România îşi pierde vizibil din atractivitatea economică, iar investitorii analizează simplu unde poate fi realizată o rentabilitate mai bună.
Specialistul susţine că vechile argumente ale României, precum salariile mai mici şi utilităţile accesibile, şi-au pierdut relevanţa.
Costurile energiei electrice au crescut cu 70%, iar companiile româneşti plătesc, în prezent, cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană, ceea ce descurajează semnificativ investiţiile.
După cum menţionează publicația Gândul, Bulgaria beneficiază de multiple avantaje economice ca urmare a aderării la moneda unică, avantaje pe care românii doar le pot visa. În cel mai optimist scenariu, România ar putea accede la euro în jurul anului 2028.
Comparativ cu Bulgaria, țara vecină are avantajul imbatabil al intrării în zona euro, iar impozitele fiind la jumătate față de cele din România.
În schimb, în România, nivelul taxelor continuă să crească, în ciuda deciziei Guvernului de a reduce la jumătate impozitul minim pe cifra de afaceri, după protestele marilor companii (detalii AICI).
De asemenea, Ungaria, deşi nu a adoptat încă euro, a atrs investiţii strategice majore în valoare de miliarde de euro în ultimii ani, datorită infrastructurii și regimului fiscal mai permisiv comparativ cu cel din țara noastră (detalii AICI).
Mai mult, o serie de investiții strategice de succes din Ungaria s-au retras din România tot în 2025.
Negrescu: Moneda euro devine o atracție pentru investitori precum un magnet
Analistul Adrian Negrescu avertizează că ţara noastră a pierdut deja investiții importante în anul auster, Carrefour anunțând intenția de a ieși din piața românească, iar alte companii decid în mod regulat să își închidă operațiunile (ieri, americanii de la Adient au anunțat închiderea fabricii din Pitești).
Acest trend negativ poate continua și în 2026, odată cu aderarea României la moneda euro. Motivele pentru care marii investitori preferă în special investițiile greenfield (ce generează locuri de muncă) în ţările vecine sunt evidente:
- monitorizarea de către Banca Centrală Europeană
- predictibilitatea politicii fiscale
- regimul fiscal mai relaxat în domeniul muncii
- impozite de două ori mai mici decât în România
„Euroul atrage investiții precum un magnet. Sistemul euro asigură stabilitate, predictibilitate fiscală și financiară, și stimulează investițiile. România privește cu invidie evoluția din Bulgaria, din perspectiva investitorilor. Țara vecină va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Bulgaria va atrage probabil o parte semnificativă a investițiilor greenfield, generatoare de locuri de muncă”, afirmă Adrian Negrescu, în exclusivitate pentru publicație.
„Statul are nevoie de o politică economică clară, care să stimuleze investițiile externe și să redea încrederea capitalului autohton”
„Suntem martorii unei perioade în care investitorii se retrag în mod accentuat din România, într-un mod nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani. Este nevoie de o politică economică coerentă, menită să atragă investiții străine și să redea încrederea capitalului local, acum în stagnare, din cauza contextului economic incert.”
România trebuie să aleagă între investițiile publice cu rentabilitate redusă și sprijinirea sectorului real, care produce venituri fiscale și impozite, și are nevoie de stimulente pentru a obține o creștere economică în 2027,” adaugă expertul.
„2026 reprezintă un an hotărâtor pentru economia țării”
„Pentru România, 2026 reprezintă o răscruce de drumuri importante”, avertizează specialiștii în economie.
Sursa foto: GÂNDUL LIVE
- 2026 este anul în care România trebuie să ia decizii clare, deoarece nu mai există spațiu fiscal și financiar pentru amânări. Statul trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,4%, echivalentul unei economii de aproximativ 50 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de euro, care trebuie realizate prin tăieri sau restricții bugetare. În prezent, împrumuturile lunare depășesc 1 miliard de euro.
- 2026 reprezintă un moment de restructurare, în care companiile majore îşi reevaluează strategiile și adoptă o abordare mai prudentă. O condiție esențială este menținerea stabilității fiscale, fără noi creșteri de taxe.
Recomandările specialistului:
- România se concentrează prea mult pe măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care contribuie cu 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria avansează – turismul care ne depășește
- Presa maghiară face bilanțul investițiilor pierdute din România în 2025, în timp ce în Ungaria acestea rămân în picioare. „Își desfășoară activitatea cu succes în Ungaria”
- Se va declanșa un val de retrageri din România odată cu plecarea Carrefour? Economist: „Toți marii retaileri îşi reevaluează pozițiile internaționale. Este o presiune pentru profit”
- Cum a reușit guvernul Bolojan să reducă deficitul bugetar? Prin tăierea investițiilor. Dobânzile au crescut drastic. Veniturile din împrumuturi sunt înghețate pentru plata datoriei curente
