Lituania a acuzat, vineri, că serviciile de informații militare ale Rusiei, reprezentate de GRU, au orchestrat încercări de incendiere la o fabrică ce produce scanere de unde radio destinată armatei ucrainene, conform relatărilor Reuters.
Șase persoane din Spania, Columbia, Cuba, Rusia și Belarus au fost arestate și suspectate pentru incendiul din 2024 la o uzină din Lituania, care furniza scanere de unde radio pentru armata ucraineană, au anunțat autoritățile locale. Fiecăreia i se poate aplica o pedeapsă de până la 15 ani de detenție, a precizat procurorul șef Arturas Urbelis, conform comunicatului oficial.
În cadrul unei conferințe de presă, adjunctul șefului Poliției criminale din Lituania, Saulius Brigina, a evidențiat că „infracțiunile au fost coordonate, iar ordinele au fost date autorilor de către un grup de indivizi care locuiesc în Rusia și au legături cu GRU Rusia”.
Polonia, Cehia și România, alte ținte ale grupului infracțional
Autoritățile lituaniene au adăugat că grupul responsabil pentru atacuri era compus din cetățeni columbieni și cubanezi domiciliați în Rusia, care au încercat să realizeze incendii similare și în Polonia, România și Cehia, a explicat Brigina.
„A fost stabilită colaborare cu oficiali din Cehia, Polonia și România. În timpul investigării, au fost obținute informații conform cărora organizatorii și coordonatorii acestor acte au planificat și alte acțiuni criminale în diferite state membre ale UE”, a precizat el, conform LRT.
„Conform datelor disponibile, în Cehia, persoanele menționate anterior au coordonat și executat acțiuni similare, precum incendierea autobuzelor de transport din Praga, a unor centre comerciale și a unui cinematograf”, a adăugat oficialul.
Totodată, în România, a menționat Brigina, au avut loc atacuri asupra depozitelor de hârtie și carton, a instalațiilor de stocare a deșeurilor și a stațiilor de monitorizare a sondelor petroliere. În Polonia, infractorii au vizat șantiere de construcții și depozite.
Pentru aceste activități, sabotorii au fost recompensați cu sume cuprinse între 5.000 și 10.000 de euro. „Motivația principală a autorilor a fost câștigul financiar”, a declarat Urbelis.
