Persoanele din România care realizează cumpărături online și achiziționează bunuri din afara Uniunii Europene (UE) cu o valoare sub 150 de euro vor fi obligate să plătească o taxă de 25 de lei per colet (echivalentul a 5 euro) începând cu data de 1 ianuarie 2026. Anterior, coletele cu o valoare inferioară acestei sume erau scutite de taxe. Propunerea de aplicare a unei taxe de manipulare pentru astfel de colete este în discuție la nivel european, însă nu s-a ajuns încă la o consens. Totuși, România și Italia au decis să implementeze această măsură în acest an, cu observația că, în Italia, suma este de doar 2 euro pe colet. De asemenea, din a doua jumătate a anului 2026, va fi adăugat o taxă vamală de 3 euro pentru fiecare articol importat în mod online din afara UE, o măsură pentru care statele membre ale UE au ajuns la o înțelegere. În aceste condiții, costurile pentru cumpărăturile online din țări non-UE vor deveni prohibitive, cel puțin în România.
E-commerce-ul a devenit o componentă esențială a modului în care consumatorii europeni achiziționează bunuri (70% dintre aceștia cumpără regulat produse online, conform studiilor UE), iar numărul coletelor cu valoare scăzută (sub 150 de euro) provenind din afara UE către clienții europeni a crescut exponențial în ultimii ani. În 2022, au fost importate în UE aproximativ 1,2 miliarde de colete de valoare redusă, iar în anii următori, numărul lor a dublat anual (2,4 miliarde în 2023 și 4,6 miliarde în 2024). Aceasta înseamnă că, în 2024, aproximativ 12,5 milioane de colete pe zi, în valoare de sub 150 de euro, au fost importate în UE.
Cele două inițiative propuse de UE
Ca urmare, eforturile și costurile autorităților vamale pentru procesarea acestor importuri, care implică anumite formalități, s-au majorat semnificativ. În același timp, operatorii de comerț electronic din Europa au început să susțină că competitivitatea lor este afectată și solicită instituțiilor europene măsuri de protecție a drepturilor lor în fața concurenței externe.
În cadrul acestui context, statele membre ale UE au început să discute două direcții de acțiune: introducerea unei taxe de manipulare pentru compensarea costurilor crescute ale autorităților vamale pentru supravegherea și gestionarea fluxului mare de colete, și aplicarea unei taxe vamale de 3 euro per articol pentru coletele de comerț electronic cu valoare sub 150 de euro, menită să elimine sau să diminueze avantajul competitiv al piețelor online provenite din afara UE.
Până în prezent, statele membre au ajuns la un consens doar în privința introducerii taxei vamale de 3 euro per articol începând cu luna iulie 2026, dar nu și asupra taxei de manipulare. Totuși, România și Italia au acționat rapid și au instituit taxele de manipulare începând cu 1 ianuarie 2026, în valoare de 5 euro pe colet, respectiv 2 euro pe colet.
Care este funcționarea taxei de manipulare în România?
Astfel, pentru fiecare colet cu valoare declarată sub 150 de euro, provenit din afara UE și intrat în teritoriul României, se va aplica o taxă de manipulare în valoare de 25 lei (echivalentul a 5 euro). Această taxă se va percepe pentru bunurile achiziționate online de către persoane fizice (B2C), indiferent de țara de origine a bunurilor pentru liberă circulație (eliminând, astfel, situațiile în care bunurile sunt importate fără taxe printr-un alt stat membru, precum Bulgaria, și transferate ulterior în România). Coletelor care nu sunt livrate destinatarilor finali din România nu le va fi aplicată această taxă.
Obligația de plată a taxei de manipulare revine furnizorului de bunuri, expeditorului coletului sau entității care, prin intermediul unei platforme digitale, facilitează vânzarea de bunuri la distanță.
În cazul retururilor efectuate de destinatarii din România, conform HG 34/2014 (care reglementează drepturile consumatorilor), taxa de manipulare nu se returnează.
Obligația de colectare, declarare și transfer al taxei către Agenția Națională de Administrare Fiscală (până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost efectuată livrarea) revine operatorilor poștali (curierilor), conform HG 13/2013 privind serviciile poștale, care livrează coletul destinatarului final. Registrul coletelor livrate și taxate trebuie păstrat o perioadă de cinci ani.
Sancțiuni și amenzi
Nerespectarea obligației de declarare, în termenul legal, a numărului de colete provenite din afara UE poate fi sancționată cu amendă între 2.000 și 3.500 de lei (400-700 de euro).
De asemenea, neîndeplinirea obligației de a păstra evidența detaliată a expedițiilor taxate pentru o perioadă de cinci ani se sancționează cu amendă cuprinsă între 6.000 și 10.000 de lei (1.200-2.000 euro).
Nerespectarea obligației de declarare a taxelor colectate se sancționează cu amendă egală cu suma taxelor neachitate, dar nu mai mică de 1.000 de lei (200 euro).
De asemenea, neplata taxei de manipulare și neversmirea acesteia în bugetul de stat în termen de 30 de zile de la declarare se pedepsește cu închisoare de la un la cinci ani sau cu amendă.
În aceste condiții, reacția rapidă a platformelor de comerț online este esențială pentru evaluarea impactului taxei de manipulare și pentru implementarea de măsuri, gestionarea și identificarea soluțiilor pentru viitor, mai ales după aplicarea taxei vamale de 3 euro per articol, începând din jumătatea anului. Aplicarea simultană a celor două taxe va crește semnificativ costurile pentru comercianții non-UE care vând online în Uniunea Europeană, influențând, în final, bugetul consumatorilor europeni. În România, presiunea va fi și mai mare, având în vedere taxa de manipulare de 5 euro per colet și taxa vamală de 3 euro per articol, începând cu iulie 2026.
Opinia publicată de Ana-Maria Sabiescu, Director, Taxe Indirecte, Deloitte România
