Declarația a fost formulată miercuri, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde liderul american a exclus explicit utilizarea forței militare și a anunțat că nu va mai introduce tarife comerciale anterior amenințate de Uniunea Europeană.
Potrivit unor informații de la Casa Albă, administrația președintelui Donald Trump a fost marcată de săptămâni de ambiguitate și conflicte interne, în timp ce consilierii de rang înalt încercau să temperze inițiativele liderului și să reducă temerile partenerilor din NATO. Mai mulți oficiali americani s-au opus planului de utilizare a forței pentru anexarea teritoriului danez, considerând această abordare riscantă și invocând motive diplomatice.
Casa Albă a confirmat ulterior că decizia finală aparține președintelui.
„Administrația va urmări orientarea stabilită de Donald Trump”, a afirmat purtătorul de cuvânt Anna Kelly.
Negocieri pentru un acord privind Arctic
După întâlnirea cu secretarul general NATO, Mark Rutte, Trump a menționat că s-a conturat „un cadru pentru un eventual acord referitor la Groenlanda și întreaga regiune arctică”. Liderul american a delegat mai mulți oficiali de rang înalt pentru a analiza opțiunile diplomatice, fără a oferi detalii concrete despre conținutul înțelegerii.
În același timp, Groenlanda și Danemarca au respins categoric orice tentativă de cumpărare, reafirmând că soarta insulei aparține exclusiv comunității locale. Statele europene au condamnat anterior amenințările cu tarife comerciale, calificându-le drept șantaj economic.
Obiective vechi, realități noi
Interesul lui Donald Trump pentru Groenlanda datează din 2019, însă reaprinderea subiectului în actualul mandat a surprins atât aliații, cât și o parte din propria administrație. Deși Statele Unite beneficiază deja de acces militar extins pe insulă, în baza unui acord din 1951 cu Danemarca, intenția de a o anexa a fost considerată nerealistă și destabilizatoare.
