Prim-ministrul a precizat că autoritățile locale din România beneficiază de peste 83% din bugetele lor prin transferuri de la finanțele centrale, comparativ cu media de 51% în Uniunea Europeană.
„Există un dezechilibru care exercită o presiune continuă asupra bugetului central și limitează autonomia locală”, a declarat Bolojan.
Venituri proprii foarte scăzute
Conform declarațiilor prim-ministrului, veniturile din taxe și impozite locale reprezintă doar 0,74% din PIB, față de media europeană de 3,68%. În cazul taxelor pe proprietate, România înregistrează 0,55% din PIB, comparativ cu 1,85% în Uniunea Europeană. Nivelul redus al veniturilor se datorează bazei fiscale restrânse, numeroaselor scutiri și dificultăților în procesul de colectare.
Cheltuieli salariale care depășesc resursele locale
Un alt dezechilibru major îl reprezintă cheltuielile cu personalul. „În România, costurile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii, în timp ce în Uniunea Europeană aceste cheltuieli sunt acoperite din fonduri locale”, a evidențiat Bolojan.
Investiții locale semnificative, susținute de programe naționale
România înregistrează cele mai mari investiții locale din Uniunea Europeană, aproape 3% din PIB, aproape dublu față de media europeană. Investițiile sunt sprijinite de programe naționale precum Anghel Saligny și fonduri europene, deoarece fondurile proprii sunt limitate.
Disparități mari între localități
Premierul a subliniat că municipiile reședință de județ și zonele cu activitate economică intensă beneficiază de o situație mai favorabilă, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre evidente.
Plan de reformare pentru o administrație eficientă
Ilie Bolojan a explicat că reformarea administrației locale vizează majorarea veniturilor proprii ale autorităților, reducerea cheltuielilor cu personalul în administrațiile supradimensionate, cofinanțarea investițiilor locale, descentralizarea atribuțiilor și stimularea dezvoltării economice, precum și promovarea performanței în sectorul administrativ.
„Obiectivul reformei este crearea unei administrații mai eficiente și orientate spre cetățeni, care să gestioneze resursele responsabil și să sprijine creșterea echilibrată a localităților”, a concluzionat prim-ministrul.
