O scurgere majoră de informații din interiorul Interpolului evidențiază modul în care Rusia ar fi exploatat sistemele globale ale organizației pentru a urmări critici, jurnaliști și opozanți politici aflați în afara țării, conform BBC.
Documentele, furnizate de o sursă din interiorul organizației și distribuite mass-media internațională, indică tentative repetate ale Moscovei de a folosi alerte de arestare și solicitări informale pentru monitorizarea persoanelor dincolo de frontierele sale.
Exploatarea sistemului Interpol
Interpol nu reprezintă o forță de poliție mondială, ci o rețea de coordonare care facilitează colaborarea între autoritățile naționale.
Cel mai utilizat instrument al său, „notificarea roșie”, solicită statelor membre să localizeze și să rețină provizoriu o persoană în vederea extrădării.
Un instrument mai puțin formal, „difuzarea roșie”, transmite solicitări similare către anumite țări.
Conform datelor revealate, Rusia ar fi folosit intens ambele mecanisme, prezentând frecvent cazuri sensibile politic drept anchete financiare sau penale obișnuite.
În ultimul deceniu, organismul independent de supraveghere al Interpolului, Comisia pentru Controlul Fișierelor Interpol (CCF), a primit mai multe plângeri legate de solicitările Rusiei decât de la orice altă națiune.
Reclamații și cazuri revoocate
Datele sugerează că cel puțin 700 de persoane vizate de solicitările rusești au contestat cazurile prin intermediul CCF.
În peste 400 de situații, Interpol a anulat în cele din urmă notificările sau difuzările, constatând că acestea aveau un caracter predominant politic.
Rata de anulare este mai ridicată decât în cazul oricărei alte națiuni din aceeași perioadă.
Cu toate acestea, rapoarte interne ale Interpolului indică faptul că aproximativ 90% dintre solicitările Rusiei continuau să treacă de verificările inițiale până în 2024.
Experți juridici afirmă că acest decalaj evidențiază vulnerabilități în mecanismele timpurii de identificare a abuzurilor.
Impactul asupra celor țintați
Sursesea include cazul lui Igor Pestrikov, un om de afaceri rus care a fugit în Franța după ce a refuzat presiuni guvernamentale legate de conflictul din Ucraina.
El a aflat că Rusia îl plasa pe o difuzare Interpol, ceea ce a dus la blocarea conturilor bancare, dificultăți de cazare și teama constantă de arestare.
„Când ești pe o notificare roșie, viața ta se schimbă radical peste noapte”, a spus Pestrikov, descriind ani de anxietate până când Interpol a eliminat alerta, considerând-o motivată politic.
Canale informale utilizate pentru urmărirea exilatelor
Dincolo de alertele formale, mesajele Interpol scurse arată că autoritățile ruse ar fi folosit uneori sistemul de mesagerie al organizației pentru a cere informații după respingerea alertelor roșii.
În mai multe cazuri, Moscova a solicitat autorităților străine informații despre locația jurnaliștilor exilați și a figurilor din opoziție, evitând mecanismele de protecție existente.
Unele agenții internaționale au răspuns cu detalii sensibile, amplificând preocupările legate de supraveghere și respectarea normelor Interpol.
Avertismente interne și restricții relaxate
Rapoarte interne din 2024 și 2025 arată că oficiali de rang înalt ai Interpolului au exprimat „îngrijorări serioase” cu privire la „folosirea abuzivă intenționată” a sistemului de către Rusia.
În ciuda acestor constatări, avertizorii susțin că unele restricții suplimentare impuse Rusiei după invazia Ucrainei au fost relaxate discret în 2025.
Interpol infirmă că ar prioritiza colaborarea în detrimentul prevenirii abuzurilor și afirmă că și-a consolidat mecanismele de garanție.
Rusia nu a transmis un punct de vedere oficial.
