Țoiu a reafirmat că acordul Mercosur reprezintă rezultatul unor negocieri ce durează de aproape 25 de ani, în care România este implicată de 18 ani. Ea a evidențiat că primul acord politic semnificativ între Uniunea Europeană și Mercosur a fost încheiat în perioada președinției României la Consiliul UE în 2019, iar autoritățile române au avut un rol constant de susținere a acestui proces.
Potrivit ministrului, poziția oficială a României, exprimată public de președintele Nicușor Dan în decembrie, este de susținere a acordului Mercosur. După această declarație publică, Țoiu afirmă că nu a existat opoziție formală semnificativă din partea conducerii vreunui partid din coaliție înainte de finalizarea procesului procedural.
„În primul rând, am observat încercări de personalizare a unor decizii de politică externă și de strategie ale României. Nu este cazul. Aceste aspecte țin de dinamica politicii interne și nu sunt domenii în care aș dori să comentez. Totuși, aș vrea să revin la poziția României: Mercosur este un acord comercial negociat de 25 de ani. România este parte în aceste negocieri de 18 ani.
Primul moment în care a fost atins un acord politic important între Uniunea Europeană și țările Mercosur a fost sub președinția României, iar meritele României constau în participarea activă la aceste negocieri, în 2019. Cine își amintește, știe și cine au fost partidele responsabile atunci.
De atunci și până în prezent, până la momentul în care președintele Nicușor Dan a făcut public și sincer anunțul conform căruia poziția României rămâne de susținere pentru Mercosur, până la finalizarea procedurii de semnare și ulterior la votul în Parlamentul European, nu s-au manifestat opoziții oficiale din partea conducătorilor partidelor din coaliție, conform afirmațiilor lui Țoiu, la B1TV.
Diplomați români și negocieri tehnice
Ministrul de Externe a subliniat că diplomatanii români implicați în aceste negocieri sunt specialiști de carieră, cu experiență de zeci de ani, care nu își modifică abordarea în funcție de schimbările politice. Ea a exemplificat cu acordul comercial Uniunea Europeană – Chile, care include și componente agricole și a fost negociat și implementat cu criterii similare, evidențiind profesionalismul echipelor românești implicate.
„Am văzut reacția ministrului Agriculturii despre semnătura sa”, a spus Țoiu, referindu-se la reacția publică a oficialului față de aprobarea acordului. Totodată, ea a respins ideea că acest fapt ar fi influențat în mod semnificativ poziția României în negocieri sau ar fi modificat sprijinul general pentru acord.
„Orice acord comercial în care România a fost implicată poate fi analizat ușor, observând că nimeni nu a fost subiectiv în privința lui. În plus, deciziile noastre guvernamentale urmăresc un proces în care anumite ministere aduc observații consultative.
În Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European s-au transmis observații către comisia responsabilă de componenta comercială. Unele au fost acceptate, altele nu. În această negociere, au fost soluționate temeri legitime ale fermierilor, repartizându-se 3,8 miliarde de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală în România.
S-au stabilit standarde și criterii de calitate egale cu cele ale Uniunii Europene pentru produsele destinate acordului Mercosur, provenite din țările din Mercosur. A fost implementată o clauză esențială pentru fermieri, care își pot proteja prețurile în cazul unei creșteri de peste 5% a variației de preț, fiind posibilă activarea unei salvgardări, cu o verificare rapidă de către Comisie în maxim 21 de zile.
Industrie și agricultură: o analiză amplă
Țoiu a respins concepția că discuțiile despre Mercosur sunt o confruntare între sectorul industrial și cel agricol. Ea a evidențiat că bugetul Uniunii Europene alocă o treime din fonduri pentru agricultură, iar creșterea economică în industrii precum automotive, tehnologie sau transport contribuie la bugetele naționale și europene, sprijinind și sectorul agricol.
Ministrul a explicat că o economie în expansiune poate susține investițiile în agricultură, iar dezvoltarea unui lanț valoric eficient are efecte favorabile pentru societate și fermieri.
Țoiu a afirmat că deciziile privind negocierile comerciale, deși influențează sectorul agricol și industrial, sunt luate în cadrul strategiilor europene, fiind separate de dispute politice interne.
