Viorica Dăncilă, fostul premier al României, a afirmat într-o emisiune că deficitul bugetar și datoria publică a țării sunt mai mari decât cele oficiale, din cauza împrumuturilor pentru înarmare și a programului european SAFE. Ea estimează că situația economică va deveni dificilă în 2026, iar deficitul real s-ar putea apropia de 19%.
Estimări privind deficitul bugetar
Dăncilă consideră că, în 2026, deficitul bugetar al României va fi semnificativ mai mare decât cifrele oficiale, fiind susținută ideea că acesta ar putea ajunge între 18 și 19%. Ea neagă cifra oficială de 7-8%, argumentând că trebuie luate în calcul și împrumuturile pentru înarmare.
Datoria publică depășește pragul de 60% din PIB
Fostul premier afirmă că datoria publică a României a trecut de limita de 60% din PIB, ceea ce reprezintă o încălcare a tratatului de la Maastricht. În opinia sa, această cifră include și împrumuturile contractate prin programul european SAFE. Dăncilă semnalează că România va trebui să ramburseze aceste sume.
Transparență zero în contractarea împrumuturilor
Dăncilă critică lipsa transparenței în procesele de contractare a împrumuturilor publice. Ea afirmă că banii împrumutați sunt plătiți din taxe și impozite, deci din banii populației, și subliniază că guvernul nu produce bani proprii, ci se financează din dări fiscale.
Riscurile împrumuturilor și lipsa comunicării
Fostul premier afirmă că, în lipsa unei transparențe privind dobânzile și destinația fondurilor împrumutate, riscăm să nu știm cu exactitate condițiile imprumuturilor, precum cele contractate pentru programul SAFE. Ea atrage atenția asupra faptului că, dacă România se împrumută doar pentru a ajuta alții, va ajunge într-o situație de dependenta financiară, fără a avea o viziune clară de dezvoltare.
Impactul datoriilor asupra bugetului național
Dăncilă afirmă că România plătește dobânzi la datoriile acumulate, iar acestea cresc în mod accelerat, ajungând la niveluri fără precedent. Ea remarcă faptul că plățile sunt efectuate din taxe și impozite, iar datoria devine o povară pentru bugetul de stat și populație, fără o perspectivă clară despre cum vor fi gestionate aceste sume în viitor.
Toate aceste afirmații indică o preocupare serioasă legată de nivelul real al deficitului și al datoriei publice în România, precum și de metodele de contractare și gestionare a împrumuturilor.
