Susținătorii mișcării pro-democrație din Hong Kong, implicați într-o alegere primară neoficială din 2020, au fost printre cei 47 de activiști acuzați în 2021 de conspirație la subversiune. Aceasta în urma unei acțiuni de urmărire penală în masă care a afectat profund scena pro-democrație a orașului.
Condamnați și verdicturi de ani de închisoare
În 2024, 45 dintre acuzați au fost condamnați la pedepse cuprinse între patru și zece ani de închisoare. Pedepsele au fost criticate de guverne străine și de organizații pentru drepturile omului, susținând că aceste hotărâri au înăbușit activitatea disidentă.
Unsprezece activiști, inclusiv membri ai parlamentului, care au făcut apel împotriva acestor condamnări, au pierdut mandatele de parlamentar după ce Curtea de Apel a respins toate cererile de recurs, alături de alte 10 persoane și de un alt activist.
Contextul electoral și scopurile acțiunilor
Protestele din 2019 au reprezentat un punct de cotitură pentru mișcarea pro-democrație în Hong Kong, cunoscută pentru protesta masive. În 2020, opoziția a încercat să obțină influență în alegerile legislative, prin organizarea unor primare neoficiale pentru selectarea candidaților pro-democrație.
Aceste acțiuni aveau drept scop crearea unei majorități legislative pentru a împiedica controlul guvernului asupra bugetelor și pentru a bloca inițiativele guvernamentale.
Condamnări și interpretări oficiale
Procurorii au declarat că activiștii au avut ca scop paralizarea guvernului și forțarea demisiei liderului orașului. Ei urmărind să obțină o majoritate legislativă și să folosească această influență pentru a bloca bugetele guvernamentale, cu intenția de a răsturna ordinea constituțională a Hong Kong-ului.
Judecătorii Curții de Apel au decis că acest plan este ilegal, fiind conceput și susținut de juristul Benny Tai. Instanța a calificat planul drept o „armă constituțională de distrugere în masă” destinată să reseteze ordinea constituțională a orașului.
Reacții și justificări oficiale
Criticii acestei decizii au afirmat că condamnările reflectă modul în care autoritățile au reușit să înăbușe disidența în urma protestelor din 2019. Guvernul de la Beijing și administrația din Hong Kong susțin că legea securității naționale a fost necesară pentru menținerea stabilității orașului.
