Prețul petrolului a depășit luni 100 de dolari pe baril, în urma perturbărilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu, fiind cel mai mare șoc energetic din ultimele decenii. Contractele futures Brent au crescut cu până la 27,8%, ajungând la 119 dolari, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu aproximativ 30%, atingând 118 dolari pe baril.
Escaladarea crizei în Golful Persic
Criza a fost amplificată de suspendarea producției de către marii producători, Kuweit, Iran și Emiratele Arabe Unite, din cauza situației tensionate din Strâmtoarea Ormuz. Aflată în epicentrul crizei, această strâmtoare este unul dintre cele mai importante coridoare energetice mondiale, fiind principală rută pentru o cincime din rezervele globale de petrol și gaze naturale lichefiate.
Tensiunile din regiune au dus la o încetinire drastică a traficului maritim, peste 1.000 de nave așteaptă să traverseze pasajul de doar 32 de kilometri în cel mai îngust punct. Navele evită să treacă din cauza riscurilor reprezentate de rachete, drone și atacuri asupra navelor.
Analista Natasha Kaneva, de la JPMorgan, a declarat că situația actuală depășește cele mai pesimiste scenarii anterioare, fiind de neconceput până acum. Chiar și fără o blocadă formală, amenințarea atacurilor a stopat o mare parte din transportul maritim de petrol.
Relevanța regiunii este accentuată de faptul că Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, două dintre principalele reglementatoare de piață, nu mai livrează petrol pe piețele internaționale, din cauza pericolului din Golful Persic.
Efecte asupra producției regionale
Iraq, unul dintre principalii exportatori, a fost nevoit să reducă peste două treimi din producție, pe măsură ce rezervoarele de stocare se umplu. Kuweit înregistrează probleme similare, iar Compania Națională de Petrol din Abu Dhabi a anunțat că încetinește producția pentru a evita suprasolicitarea infrastructurii.
Se estimează că, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată mai mult de câteva zile, producția din regiune ar putea scădea cu peste 4 milioane de barili zilnic. În cazul menținerii situației, până la sfârșitul lunii, reducerea ar putea ajunge la 9 milioane de barili pe zi, echivalent cu aproximativ 10% din cererea globală.
Impactul pe piețele bursiere și economice
Piețele bursiere din Asia au fost emotiv afectate încă din primele ore ale zilei de luni. Indicele Nikkei a scăzut cu peste 6%, iar Kospi din Seul a înregistrat pierderi de peste 8%. Alte piețe, între care cele din Hong Kong și Australia, au resimțit, de asemenea, fluctuații negative.
Acțiunile companiilor din domeniul tehnologiei și semiconductorilor au suferit presiuni masive, investitorii temându-se că o criză prelungită va afecta creșterea economică mondială. În timp ce prețurile combustibililor au început deja să crească în mai multe țări, impactul asupra economiei globale devine tot mai evident.
Daniel Yergin, expert în energie, a avertizat că, dacă această criză durează săptămâni, efectele vor fi resimțite pe scară globală. Afirmă că este vorba despre cea mai mare perturbare de la anii 1970 încoace în producția zilnică de petrol, iar dacă situația persistă, pot urma reacții în lanț în economie.
Reacția oficialilor și perspectivele viitoare
Președintele american Donald Trump a minimizat impactul acestei creșteri a prețurilor petrolului. El a declarat printr-o postare pe rețelele sociale că această creștere reprezintă „un preț foarte mic” pentru securitatea și pacea Statelor Unite și a lumii. Trump consideră că această costuri sunt acceptabile pentru a neutraliza amenințările nucleare ale Iranului.
Specialiștii avertizează însă că, dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă în scurt timp, prețurile petroliere ar putea urca și mai mult, declanșând cel mai amplu șoc energetic de după anii 1970. Aceasta ar putea duce la creșteri semnificative ale costurilor cu energia în Europa și Asia, depinzând în mare măsură de importurile din Golful Persic.
