România se confruntă cu o perioadă economică dificilă, marcată de o inflație ridicată și de o creștere economică foarte modestă, avertizează Adrian Codirlașu, președintele CFA România. Potrivit acestuia, conflictul geopolitic din regiune va influența economia prin creșterea prețurilor și prin reducerea consumului.
Perspectiva economică și impactul conflictului geopolitic
Cadrul macroeconomic indică o inflație estimată între 6 și 7%, conform estimărilor CFA România. Creșterea prețurilor la combustibili și gaz va afecta și prețul energiei electrice, generând efecte de runda a doua în economie. Astfel, prețurile vor evolua în continuare în sens ascendent.
Inflația, salariile și consumul populației
Salariile nu vor ține pasul cu inflația, ceea ce va duce la o scădere a puterii de cumpărare a populației. Acest fenomen va încetini principalul motor al economiei românești din ultimii ani, și anume consumul intern. În aceste condiții, CFA România estimează o creștere economică de doar 0,5% în anul 2026, mult sub scenariul oficial al Guvernului.
Situația bugetului de stat și efectele conflictului
Economistul Iulian Lolea, de la Confederația Concordia, afirmă că bugetul de stat poate beneficia de conflictul din Orientul Mijlociu. Statul deține companii din energie de la care va încasa dividende mai mari, iar accizele – aplicate procentual – vor produce venituri sporite.
Sectore afectate și recomandări fiscale
Cei mai afectați vor fi transportatorii, industria chimică și sectorul HoReCa. După creșterea veniturilor din taxe, nu este recomandată majorarea cheltuielilor publice, ci utilizarea spațiului fiscal pentru reducerea taxelor, atrage atenția Adrian Codirlașu.
Cheltuieli ridicate și promisiuni neimplementate
Nivelul cheltuielilor publice rămâne ridicat atât în administrația centrală, cât și în cea locală. Reformele promise de autorități în acest domeniu nu au fost încă aplicate. Bugetul pentru 2026, publicat de Ministerul Finanțelor, prevede un deficit de 6,2% din PIB, adică 127,7 miliarde lei, cu o reducere la 5,1% în 2027.
Estimări de creștere economică și proiecții pentru 2026
Guvernul estimează pentru anul următor o creștere de aproximativ 1%, cu un PIB de 2.045 miliarde lei.
Creșterea prețului petrolului și efectele sale asupra economiei
Majorarea prețului petrolului readuce în atenție șocul energetic din 2022, având impact asupra multiplelor sectoare economice.
De la combustibil la rafturile supermarketurilor
Prețurile benzinei și motorinei reacționează rapid la evoluțiile internaționale, influențând costurile de navetă și transport marfă. Creșterile în energie se transferă apoi în prețurile produselor de consum, în special alimentele, cu întârzieri de câteva luni.
Lanțul de impact al prețurilor la petrol
Costurile de transport și logistică cresc în urma majorării prețului petrolului, ceea ce determină o ajustare a tarifelor de transport de marfă și a costurilor pentru produsele agricole și textile. Aceasta se răspândește în lanțul de aprovizionare, ajungând în prețurile de pe rafturile supermarketurilor.
Impactul asupra industriei și consumatorilor
Prețurile materialelor plastice și ale ambalajelor, bazate pe petrol, cresc, influențând costurile de producție și, implicit, prețurile finale pentru consumatori. În general, șocurile energetice se infiltrează în sistemul economic, afectând multiple sectoare și nivelul cheltuielilor consumatorilor.
România se află în fața unei perioade de ajustare economică, cu efecte directe generate de conflicte geopolitice și fluctuații ale prețului petrolului.
