Marius Voineag, actualul șef al DNA, a explicat joi de ce nu mai dorește să candideze pentru funcția de conducere a Parchetului General. Decizia sa vine după acuzații din spațiul public referitoare la intenția sa de a conduce instituția din umbră, alături de șefa DNA Iași, Cristina Chiriac. Voineag a afirmat că decizia de a nu mai candida a fost una personală, bazată pe considerente legate de starea actuală a instituției și experiența proprie.
Contextul candidaturii și motivele deciziei
Voineag a fost candidat și apt pentru funcția de adjunct al procurorului general al României, fiind propus de Cristina Chiriac. În spațiul public, a fost acuzat că urmărește să conducă din umbră Parchetul General, însă el susține că a fost o decizie personală de a nu candida pentru poziția de conducere supremă.
Întrebat despre motivație, el a spus că a fost o alegere dificilă și că a dedicat mult din timpul său procesului de justiție, atât profesional, cât și personal. Voineag afirmă că și-a dorit să contribuie la funcționarea corectă a instituției, clarificând că în 2023 a candidat cu speranța de a elimina influențe externe și de a consolida sistemele și echipele de conducere.
De ce nu mai vrea funcția de conducere
El a explicat că plecarea sa de la conducerea DNA se datorează procesului de „eroziune” internă. Voineag consideră că eforturile și obiectivele stabilite în 2023 au fost în mare parte îndeplinite, dar că instabilitatea și deteriorarea în funcție au condus la decizia sa de a nu mai candida pentru cea mai înaltă poziție.
Procuroarea Emilia Ion l-a întrebat de ce nu dorește funcția de procuror general, iar Voineag a răspuns că nu urmează să candideze pentru această poziție, ci pentru una de adjunct, subliniind că îi place activitatea de construcție și că experiența acumulată îi oferă posibilitatea de a sprijini oricine va ocupa funcția de procuror general.
Starea actuală a candidaturii și blocajul la vot
Votul pentru avizul consultativ al CSM pentru candidaturile la șefia parchetelor s-a încheiat fără rezultat clar, fiind înregistrată o egalitate de 3 voturi pentru și 3 împotrivă în cazul lui Voineag și al lui Alex Florența, acesta din urmă candidat pentru un post de adjunct la DIICOT.
Datorită acestei situații, procedura trebuie reluată într-o sesiune viitoare a Secției pentru Procurori a CSM. Potrivit regulilor, dacă, în termen de 30 de zile, egalitatea se menține, Ministerul Justiției poate trimite propunerile către președintele țării fără avizul consultativ.
Sursele din CSM au explicat că această egalitate între voturi este o situație fără precedent, iar regulamentul nu prevede un mecanism clar pentru această situație, astfel că decizia finală aparține președintelui, care va desemna procurorii pentru funcțiile de conducere.
Secția pentru procurori a CSM are responsabilitatea de a emite avizul consultativ motivat, însă, în cazul blocajului, decizia finală de numire revine Președintelui României, printr-un proces care va urma după reluarea votului.
