**Coaliția de guvernare a decis reducerea bugetelor instanțelor și parchetelor pentru plata arieratelor din drepturi salariale neachitate**
Negocierile politice pentru alocarea fondurilor pentru anul 2026 au dus la modificări semnificative ale bugetelor alocate instanțelor și parchetelor, din cauza scăderii sumelor destinate plății arieratelor provenite din neplata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste decizii afectează plățile restante și le amână, inclusiv pentru anul 2026.
Deciziile privind arieratele și eșalonările de plată
Pe parcursul ultimilor cinci ani, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a semnalat că anterior, Guvernul a stabilit unilateral eșalonări ale sumelor de plată, fără respectarea obligațiilor și hotărârilor judecătorești. Forul susține că aceste practici au culminat în ultimii doi ani, fără alocarea efectivă de fonduri din bugetul de stat pentru acoperirea drepturilor salariale recunoscute.
Această situație a dus la amânarea plății drepturilor, ceea ce afectează relevanța și respectarea hotărârilor judecătorești definitive. Drepturile sunt din nou puse pe hold pentru anul 2026, generează creșteri ale dobânzilor și costurilor suplimentare, și sporesc presiunea pe bugetele ulterior.
Reacția Curții de Justiție a UE și CEDO
CSM a transmis un comunicat de presă în care evidențiază că instanțele europene, cum ar fi Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au clarificat în jurisprudența lor că guvernele pot eșalona plăți, dar nu pot re-eșalona sumele în așa fel încât să le piardă esența.
Deciziile guvernamentale recente de reducere a bugetelor pentru aceste datorii este contrară acestor principii, afirmă CSM, deoarece afectează drepturile fundamentale ale beneficiarilor și încalcă obligațiile statului de respectare a hotărârilor judecătorești definitive.
Impactul asupra statului și sistemului judiciar
Guvernul a redus bugetele alocate plății acestor datorii, încălcând propria decizie anterioară și demonstrând o lipsă de loialitate față de autoritățile justiției. Astfel, se afectează predictibilitatea normelor legale și respectarea hotărârilor judecătorești definitive, considerate pilon al statului de drept.
Această reducere a fondurilor creează o situație mai gravă decât cea anterioară, generând obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, deoarece sumele restante acumulează dobânzi și actualizări cu indicele inflației, în unele cazuri chiar depășind debitul principal.
Consecințele și reacția autorităților judecătorești
Potrivit CSM, amânarea constantă a plăților subminează efectul hotărârilor judecătorești definitive, creând percepția că respectarea lor este facultativă, ceea ce contravine ordinii constituționale.
De asemenea, redistribuirea sumelor către primării, în detrimentul bugetului pentru justiție, indică o percepție dezechilibrată în ceea ce privește importanța sistemului judiciar în gestionarea acestor obligații financiare.
Consiliul Superior al Magistraturii va sprijini și susține demersurile altor instituții din cadrul autorității judecătorești pentru realizarea efectivă a drepturilor magistraților, în limitele atribuțiilor legale și constituționale.
