**Răspunsul României în cazul unui atac cu rachete: detalii despre măsurile de protecție și rolul NATO**
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat duminică la Antena 3 modul în care România s-ar putea proteja în cazul unui atac cu rachete și ce rol are NATO în astfel de situații extreme. El a precizat că țara beneficiază de mai multe niveluri de apărare și monitorizare, iar reacția este planificată cu mult timp înainte de un eventual incident.
Reacția în cazul unui atac cu rachete
Radu Miruță a afirmat că un atac asupra României ar fi detectat din timp, datorită sistemelor de monitorizare din regiune. El a subliniat că există radare care urmăresc traiectoriile rachetelor înainte ca acestea să ajungă pe teritoriul național.
„Pentru ca o rachetă să ajungă în România, trebuie să treacă deasupra Turciei. Radare speciale monitorizează această zonă și pot detecta orice amenințare în timp real,” a declarat oficialul.
El a menționat că, dincolo de radarele din regiune, există și alte surse de detectare, inclusiv situații în care rachetele pot fi lansate din proximitate sau folosind proxy-uri, cum ar fi Rusia.
Pentru fiecare scenariu analiza și planificarea sunt adaptate, a explicat ministrul, astfel încât România să fie protejată cât mai eficient.
Mecanisme de protecție și rolul NATO
Miruță a precizat că sistemele de apărare ale NATO sunt concepute pentru a oferi timp de reacție înainte ca un atac să se materializeze.
El a explicat că funcționalitatea interinstituției transatlantice presupune ca, în cazul unui atac potențial, să fie identificat și răspunsul rapid pentru a preveni sau diminua impactul.
„Procedurile NATO sunt astfel structurate încât, cu până la 60 de zile înainte de un atac, se pot lua măsuri concrete. Există elemente strategice clare care generează reacții și planuri comune între țările membre,” a declarat oficialul.
Miruță a adăugat că nu se așteaptă ca România să fie luată prin surprindere în cazul unui atac, având în vedere aceste mecanisme.
„Până la momentul zero, există zile întregi, până la 60 de zile, în care este clar că un atac se va produce. România, împreună cu NATO, are toate informațiile necesare pentru a răspunde în mod coordonat,” a subliniat ministrul.
Concluzii despre monitorizarea și prevenția atacurilor
Ministrul Apărării a evidențiat faptul că monitorizarea regională și sistemele de apărare avansate permit detectarea timpurie a potențialelor amenințări cu rachete.
El a menționat că, în cazul unui atac, reacția NATO și a statului român este planificată astfel încât să minimizeze impactul și să asigure protecția populației și infrastructurii critice.
Miruță a stipulat că România se află într-un sistem de parteneriat și coordonare permanentă cu aliații din NATO pentru identificarea, analiza și răspunsul la orice amenințare cu rachete.
