**Creșterea salariului minim în România rămâne o provocare din cauza discrepanțelor și a inechităților din sistem**
Ministrul Muncii, Florin Manole, a subliniat problemele legate de implementarea majorării salariului minim și impactul asupra cetățenilor, în condițiile în care salariul minim a rămas învechit în sectorul bugetar, iar inechitățile persistă în sistem.
Impactul salariului minim asupra angajaților
Manole a menționat că salariile din sectorul privat pot crește odată cu majorarea salariului minim, însă majoritatea angajaților care muncesc opt ore pe zi se confruntă cu venituri aproape de minimul pe economie.
El a adus exemplul mamei sale, care a lucrat o viață întreagă într-o croitorie și a avut doar această sursă de venit. Salariul acesteia a crescut numai odată cu salariul minim, indiferent de performanță sau productivitate, iar această situație este valabilă pentru mulți angajați din România.
Legislație și întârziere în aplicare
Potrivit ministrului, o directivă europeană și legislație națională impun creșterea salariului minim începând cu 1 ianuarie, însă amânarea aplicării până în iulie a fost considerată o greșeală gravă.
În sectorul bugetar, salariile au rămas înghețate de mult timp, în ciuda majorării salariului minim, ceea ce contribuie la discrepanțe între diferite categorii de angajați.
Riscul de sărăcie și „sclavie modernă”
Ministrul a avertizat că situația indică o formă de „sclavie modernă”. Statisticile indică faptul că 17% dintre angajați se află în risc de sărăcie, față de 8% în Uniunea Europeană.
Manole a spus că este inacceptabil ca muncitorii să fie în această situație și a criticat modul în care eficiența economică se măsoară pe spatele angajaților prost plătiți.
De asemenea, el a adus în discuție pensiile mici ale celor care au lucrat întreaga viață la salariu minim, care, în multe cazuri, sunt sub 2.000 de lei, ceea ce îi clasifică drept vulnerabili. Aceste pensii deficiente sunt cauzate de salariile mici și cotizațiile reduse din trecut.
Cauzele inechităților în sistemul de pensii
Ministrul a explicat că legislația a permis apariția discrepanțelor între pensii. Fiecare carieră profesională este diferită: perioadele de concediu, orele suplimentare, copii sau șomajul influențează cuantumul pensiei.
Astfel, chiar și angajații cu experiență similară pot avea pensii diferite din cauza diferitelor condiții și trasee profesionale. În plus, nu există două dosare de pensie identice în România, iar corectarea diferențelor retrospective este dificilă.
„Statul trebuie să asigure că salariul minim și pensiile celor vulnerabili sunt protejate și cresc în mod echitabil”, a concluzionat Florin Manole.
