Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a oferit o analiză economică a situației actuale a țării în cadrul unei emisiuni transmise live. El a evidențiat creșteri economice notabile, dar a avertizat asupra vulnerabilităților structurale ale României și a problemelor generate de contextul geopolitic.
Starea economiei și cifrele recent raportate
Conform estimărilor lui Mihai Daraban, în anul trecut mediul de business din România a obținut o cifră de afaceri de aproape 528 miliarde de euro. La 31 mai, firmele au depus bilanțurile fiscale pentru anul 2024, iar până în august, se putea estima situația exactă pentru 2025. În 2023, numărul de firme care au depus bilanțuri a crescut cu aproape 50.000 față de anul precedent. În același timp, cifra de afaceri a crescut cu 37 de miliarde de euro față de 2022, fiind înregistrate 917.881 de firme active.
Implicațiile contextului geopolitic
Mihai Daraban a spus că războiul din Ucraina, inițial perceput drept o situație cu impact redus asupra economiei naționale, s-a schimbat. El a afirmat că actualul conflict a avut o influență mai negativă decât războiul din Golf, în special prin efectele sale asupra contextului internațional. În plus, războiul a modificat percepția asupra asistenței oferite Ucrainei. Daraban a menționat că, în anumite situații, contribuțiile României au fost motivate de dorința de a menține rușii departe de teritoriul țării, chiar dacă acest sprijin a fost venit și cu un cost pentru economie.
Impactul războiului asupra industriei de armament și relațiilor internaționale
Potrivit președintelui CCIR, războiul a compromis imaginea Rusiei pe plan internațional, deteriorând și poziția acesteia pe piața de armament. Alte țări, precum Coreea de Sud și Franța, au început să se orienteze spre alți producători, evitând achizițiile de tehnologie militară rusească. În același timp, Rusia s-a văzut izolată, fiind caracterizată ca o țară cu dificultăți în menținerea cotei de piață pentru arme, iar cumpărătorii fiind din ce în ce mai puțini, în special din cauza sancțiunilor și a pierderii încrederii.
Provocările pentru inovare și cercetare în România
Mihai Daraban a subliniat deficitul de investiții în domeniul inovării și cercetării în România. El a exemplificat diferența față de China, care excelează în inovare, deși nu este un lider în invenții. Clasamentul Nobel arată că China are doar opt premii, comparativ cu Statele Unite, care dețin 423, dar diferența semnificativă constă în modul în care abordele inovative diferențiază aceste națiuni. În prezent, România se află pe ultimele poziții în rândul statelor din Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea.
Necesitatea dezvoltării brandurilor și a tehnologiei
Președintele CCIR a evidențiat că România nu are în prezent branduri cu valoare adăugată mare. În plus, țara stagnează la capitolul cercetare și dezvoltare. El a adus în discuție exemplul Chinei, unde succesul nu stă în invenții noi, ci în inovație, ceea ce contribuie la poziționarea globală a acesteia. Daraban a afirmat că lipsa investițiilor în tehnologii avansate, cum ar fi dronele și high-tech-ul, reprezintă o limitare majoră pentru economia românească.
În concluzie, Mihai Daraban a atras atenția asupra necesității de a majora investițiile în cercetare și inovare pentru a putea crește competitivitatea economică a României.
