Un deficit de 200 de milioane de euro din PNRR se datorează, potrivit unor afirmații, modificărilor în gestionarea jalonului privind închiderea procesului de implementare a mecanismului AMEPIP. Deși suma totală a jalonului a fost de 330 de milioane de euro, o parte a fondurilor nu a fost accesată din cauza unor dificultăți în operaționalizarea și negocierea acestuia.
Contextul jalonului și procedura de selecție
Valoarea totală a jalonului a fost de 330 milioane de euro și a avut două componente principale: numirea președintelui și vicepreședintelui AMEPIP, urmată de operaționalizarea mecanismului. În procesul de selecție, s-au respectat reguli de transparență și legalitate, organizate de către colegii din Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Pentru această procedură, comisia a fost formată cu restricții clare privind interacțiunea cu oficialii din cadrul instituției sau din exterior, pentru a asigura imparțialitate și transparență. În urma acestui proces, s-a considerat că trecerea criteriului de selecție a fost îndeplinită, iar conducerea pe patru ani a AMEPIP a fost stabilită.
Negocierile la Bruxelles și responsabilitatea guvernamentală
Fostul reprezentant al SGG, exonerează gestiunea directă a negocierilor la Bruxelles, afirmând că nu a participat personal la aceste discuții. El susține că nu deține detalii despre modul în care s-au gestionat negocierile pentru finalizarea jalonului și pentru închiderea plății celor 330 milioane de euro, deși SGG avea rolul de coordonator al reformei.
Declarațiile indică o percepție de lipsă de coordonare clară la nivelulî negocierilor internaționale și o delegare a responsabilităților către alte figuri din delegație, precum viceprim-ministru Oana Gheorghiu, ministrul Dragoș Pîslaru și președinta AMEPIP, Anișoara Ulcelușe.
Schimbări în echipa de negociere și consecințele
Coordonarea negocierilor s-a realizat în componența „cuplului teribil” format din Gheorghiu și Pîslaru, fără a solicita mandat clar de la SGG pentru aceste negocieri. Înainte de apariția acestui duo, reprezentarea României era asigurată de alte persoane, care au fost înlăturate din rol.
Aceste modificări și decizii au fost asociate cu rezultatele negative, având în vedere că fondurile din jalon nu au fost accesate complet. În cazul de față, s-a pierdut suma de 200 milioane de euro, fiind motivată această pierdere prin dificultățile în operaționalizarea AMEPIP și prin declarațiile contradictorii ale oficialilor de nivel înalt.
Impactul declarațiilor oficiale și reacția specialiștilor
Un înalt reprezentant al Comisiei Europene a afirmat că a fost luată decizia de a nu continua cu fondurile în condițiile în care s-au făcut declarații publice contradictorii despre funcționarea AMEPIP. La începuturile guvernului Bolojan, oficialul european a menționat că aceste declarații au blocat accesarea fondurilor și au generat confuzie asupra statusului mecanismului.
Premierul a făcut declarații publice în care a spus că AMEPIP este nefuncțional, aspect ce a fost interpretat de autorități europene ca o lipsă de încredere în implementarea reformei. Această stare de incertitudine a fost considerată cel mai important motiv pentru pierderea fondurilor.
Un reprezentant al Guvernului a precizat că aceste dificultăți au dus, în final, la neprimirea celor 200 de milioane de euro, suma aferentă celui de-al treilea jalon al PNRR. Guvernul susține că procesul de negociere a fost compromis de lipsa unei coordonări eficiente și de comunicarea publică deficitară a poziției oficiale.
Acestea sunt datele concrete privind modul în care gestionarea jalonului AMEPIP a influențat accesarea fondurilor europene din PNRR, în contextul unui proces complex de reformă administrațională în România.
