Sorin Grindeanu a răspuns miercuri, pe Facebook, criticilor legate de conținutul unui document despre listarea a trei companii de stat, clarificând că nu a aprobat vânzarea și că a avut în calitate de ministru al Transporturilor doar un aviz tehnic. El a explicat diferența între propunere și aprobare, precum și natura documentului, și a precizat că obiectivul alianței europene de reformă nu înseamnă privatizare rapidă.
Reacția lui Sorin Grindeanu la acuzațiile privind listarea companiilor
Fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a susținut că nu a aprobat vânzarea niciunei companii de stat. El a explicat că un memorandum tehnic evaluat în cadrul mandatului său viza analiza cadrului legal și propunerea de liste scurte pentru eventuale acțiuni, fără a însemna avizarea privatizării.
El a precizat că documentul conține trei liste distincte: una cu propuneri brute, alta cu rezultatele ședințelor de lucru și o ultimă listă, finală, plasată în concluzii, care include doar trei companii. Printre acestea, nu se află Tarom, Aeroportul Timișoara sau Compania Națională Aeroporturi București, pe care Oana Gheorghiu le menționează ca fiind propuse pentru listare.
Clare diferențe între propunere și aprobare
Grindeanu a subliniat că documentul nu conține decizii de listare sau privatizare, ci un aviz tehnic. El a adăugat că, în cadrul acestui aviz, se analizează prevederile legale și se propune o listă cu trei companii, excluzând Tarom și Aeroporturile București, care nu sunt incluse în lista de final.
El a explicat că nu a avizat vânzarea companiilor, ci doar un material tehnic, în care se menționează faptul că anumite companii, precum Complexul Energetic Oltenia, pot fi listate doar după implementarea unor planuri de restructurare, iar pentru societăți de interes strategic național, este necesar avizul CSAT și hotărâre de guvern separată.
Contextul obligației din PNRR și ținta europeană
Grindeanu a afirmat că ținta privind listarea a cel puțin trei companii este o obligație asumată de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), negociat cu Comisia Europeană, și este o recomandare a OCDE pentru aderarea țării la această organizație în 2026. El a explicat că aceste obiective nu au fost inventate de el, ci sunt parte din angajamentele asumate de guvern.
El a adăugat că avizul dat a fost pentru un mod prudent de a îndeplini această țintă, nu un plan de privatizare rapidă sau o intenție de vânzare a întregii țări.
Diferențierea între listare și vânzare
Fostul ministru a clarificat că listarea la bursă nu înseamnă vânzarea companiei prevăzută în memorandumul analizat. El a explicat mecanismele propuse, precum majorare de capital social prin aport privat, pachete minoritare și vânzarea participațiilor deja deținute de Fondul Proprietatea, subliniind că statul va rămâne acționar majoritar.
Această diferențiere a fost accentuată pentru a corecta interpretările greșite privind intențiile guvernului legate de privatizare.
