Cinefilii și criticii de film consideră „Carnival of Souls” un precursor al filmelor de groază, remarcabil prin scenariul criptic și atmosfera bizară pe care o creează. Pelicula, regizată de Herk Harvey, a fost lansată în 1962 și a influențat ulterior multe producții din gen, deși, în prezent, pare învechită.
Evenimentul central
Peliculă începe cu o scenă în care două mașini se întrec pe un pod. În una se află numai bărbați, în cealaltă, doar femei, care conduc cu succes până când mașina femeilor cade în râu și se scufundă. Poliția investighează incidentul, iar cei din mașina câștigătoare susțin că a fost un accident.
Pentru recuperarea vehiculului scufundat, autoritățile se confruntă cu dificultăți din cauza aglomerării de nisip și mâl. În cele din urmă, după operațiuni dificile, o pasageră, Mary Henry, reușește să iasă la suprafață. Ea devine protagonista filmului, începând o nouă poveste.
Deznodământul și intrigile
Mary Henry își dorește să-și câștige existența ca muziciană, interpretând la orgă, și află că o biserică din Utah are nevoie de o organistă. Pornește spre această destinație, fiind însoțită de viziuni cu un bărbat revenit din morți, interpretat de regizorul Herk Harvey, care apare periodic pe parcursul filmului. Aceste fenomene o sperie și o urmăresc.
Pe drum, Mary află despre o clădire abandonată, considerată periculoasă de autorități, și începe să descopere mistere legate de aparițiile bărbatului-fantomă. Personajul nu se face vizibil pentru ceilalți și vorbește uneori fără să fie auzit de alții, existând o continuă stare de confuzie.
Aspecte scenaristice
Scenariul, similar pe alocuri cu „The Others” (2001) și cu decoruri apropiate de cele din „Liebestraum” (1991), cunoaște o rețea de povești și simboluri ambigue. Pelicula punctează la două capitole: scenariul seducător și atmosfera înfricoșătoare, care nu depășește însă granița unui horror total, fiind mai degrabă un thriller fantastic.
Herk Harvey și John Clifford construiesc o narațiune fascinantă, chiar dacă nu toate elementele logice sunt de asemenea clare. Momentul în care Mary reia o scenă aproape identică cu variante diferite nu face altceva decât să reflecte lumea între două lumi, revelațiile finale clarificând această dualitate.
De exemplu, alternanța dintre noapte și zi este folosită pentru a diferenția teritoriile Luminii și ale Întunericului, precum și forțele benefice și malefice.
Elemente stilistice și interpretări
Peliculă are anumite scene care pot părea dezechilibrate, precum introducerea unui curtezan gălăgios, care o urmărește pe Mary. Personajul are un discurs trivial, în contrast cu rafinamentul celorlalte personaje, creând o disonanță stilistică.
În ansamblu, „Carnival of Souls” este o lucrare remarcabilă pentru scenariul criptic și atmosfera de mister. Nu se bazează pe violență sau scene de șoc, ci pe o tensiune subtilă, menită să creeze o stare de neliniște și curiozitate.
Impact și relevanță
Considerată un film de groază vintage, cu un parfum de epocă, lucrarea are farmecul său special. Este un precursor al filmelor moderne de groază și rămâne o producție ce merită redistribuită pentru aprecierea stilului cinematografic de altă dată.
„Carnival of Souls” a fost notată pentru modul în care sustaină atmosfera tensionată și pentru alegerea inspirației scenaristice, chiar dacă nu impresionează prin efecte vizuale sau violență.
Filmul este o creație ce a influențat generații de cineaști și care cere o privire atentă pentru a înțelege subtilitățile sale.
