Mihai Stoica și Răzvan Lucescu au rememorat, la 20 de ani de la dubla dintre FCSB și Rapid din sferturile Cupei UEFA din 2006, cele două meciuri pline de intensitate și emoție. Evenimentele, disputate între cele două echipe de tradiție din România, au fost relativ apropiate în timp și au marcat profund fotbalul românesc.
Detalii despre meciurile din 2006
Primul meci s-a disputat pe terenul Rapidului și s-a încheiat cu scorul de 1-1. Bănel Nicoliță a deschis scorul pentru FCSB în minutul 4, iar Viorel Moldovan a egalat pentru Rapid în minutul 49. Returul, desfășurat pe terenul FCSB, s-a încheiat cu o remiză 0-0. Echipa antrenată de Cosmin Olăroiu s-a calificat în semifinale datorită regulii golurilor marcate în deplasare.
Rememorări din studioul Prima Sport
Intrați în discuție, Mihai Stoica și Răzvan Lucescu au vorbit despre atmosfera acelor meciuri și relația lor de atunci. Răzvan Lucescu a menționat că atât el, cât și Stoica, erau implicați emoțional în acea perioadă și și-au adus aminte de întâlnirea de dinaintea returului, la Arcul de Triumf.
Mihai Stoica a descris meciul de titlu cu Aris, în ultima etapă, în timp ce urmărea meciul lui Lucescu cu PAOK, menționând tensiunea și emoțiile intense din acea vreme. El a accentuat respectul și prietenia dintre cei doi, chiar dacă existau rivalități în teren.
Răzvan Lucescu a povestit despre modul în care percepea pregătirile din acea perioadă, menționând entuziasmul tinereții și comportamentul impulsiv. A amintit, de asemenea, de gestul său de a-i arăta degetul mijlociu lui George Copos, după victoria Rapidului împotriva Feyenoord, și a explicat că a fost un gest spontan, rezultat din frustrare.
Momente tensionate și relație personală
Ceva mai mult, discuția a relevat relația de respect și admirație reciprocă. Răzvan Lucescu a menționat că îi datorează foarte mult lui George Copos, pentru sprijinul acordat de-a lungul carierei. În același timp, Mihai Stoica a afirmat că el însuși a fost convins că atât Răzvan, cât și Olăroiu, vor ajunge antrenori de calibru, referindu-se la aprecierea pentru performanțele lor.
Un alt moment relevant a fost regretul lui Răzvan Lucescu pentru ratarea unui penal de către Emil Dică, în minutul 87 al returului. Răzvan a spus că îi amintește mereu de acea ocazie și de absența lui Măldărășanu, accidentat în meciul cu Hertha Berlin. Mihai Stoica a menționat că nu l-au avut pe Iacob pentru acel meci și a glumit că cel mai frică i-a fost de Răzvan.
Răzvan a povestit și despre presiunea meciului, remarcând că nimeni nu și-ar fi dorit un duel între el și tatăl său, Mircea Lucescu. A vorbit despre momentul în care a analizat la Donețk un meci cu Dinamo Kiev, fiind convins că tatăl său, antrenor la Șahtior, se afla în mintea jucătorilor și avea certitudinea unei victorii, ceea ce l-a făcut chiar să plângă de emoție și regret după reușita lor din acel meci.
Momente tensionate și gesturi de abordare
Răzvan Lucescu a evocat și momentul în care arbitrii și observatorul UEFA le-au spus despre parierea pe rezultat de egalitate, iar tatăl său a reacționat cu furie, încercând să apere echipa rapidistă.
Mihai Stoica a recunoscut că, în trecut, a făcut gesturi impulsive, amintindu-și de un pumn dat unui coleg, și a menționat că acum, la 61 de ani, a ajuns la maturitate și privește alte aspecte ale comportamentului său.
Discuțiile au reliefat complexitatea și intensitatea unei epoci marcate de rivalitate și respect reciproc, demonstrate în discursurile celor doi personaje. Evenimentele din 2006 rămân însă o pagină importantă în istoria fotbalului românesc.
