Vicepremierul Oana Gheorghiu a criticat dur modul în care sunt administrate companiile de stat, evidențiind lipsa de profesionalism și ineficiența în managementul acestora. Într-o postare pe Facebook, ea s-a concentrat pe planurile de restructurare aprobate în martie 2026 de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) și pe modul în care acestea sunt puse în aplicare.
Situația companiilor de stat și gestionarea resurselor publice
Gheorghiu a declarat că pierderile financiare ale companiilor de stat ating milioane de lei, iar reformele promovate sunt doar formale. Ea a criticat cheltuieli inutile și a subliniat că disposederea bunurilor statului este un drept al cetățenilor, nu al guvernelor sau partidelor politice.
Vicepremierul a afirmat că averea publică, precum terenurile, clădirile și platformele industriale, aparține tuturor românilor și trebuie gestionată responsabil.
Reacție față de planurile de restructurare și profesionalism
Analiza sa s-a concentrat pe patru planuri de restructurare, caracterizate de Gheorghiu ca fiind identice și aplicate unor companii cu activități diferite. Ea a observat că documentele conțin același text, fraze și template-uri, fără a ține cont de specificul fiecărei societăți.
Aceasta susține că s-a folosit același model de document pentru companii din domenii diverse, precum administrarea de spații comerciale și gestionarea activelor radioactive, fapt considerat o dovadă de lipsă de seriozitate în procesul de planificare.
Inactivitatea autorităților și exemple concrete
Gheorghiu a criticat și lipsa acțiunilor din partea AAAS, în calitate de acționar majoritar, privind convocarea adunărilor generale de acționari, înlocuirea managementului sau inițierea de acțiuni în instanță.
Printre exemplele prezentate se află compania Radioactiv Mineral Măgurele, care înregistrează pierderi de 3,9 milioane de lei, iar activitatea acesteia este considerată imposibil de desfășurat în condițiile actuale. În ciuda acestei situații, planul de restructurare prevede obținerea unui profit de 490.000 de lei pe an începând cu 2026, estimare considerată nerealistă.
Alte companii, precum Active Conexe SA (fosta platformă Ford Craiova), și Arcadia 2000, sunt, de asemenea, criticate pentru gestionarea defectuoasă a activelor și lipsa măsurilor concrete de valorificare. În cazul Active Conexe, aproape jumătate din imobilele evaluate la aproximativ 100 de milioane de lei generează doar costuri, iar planurile nu impun un calendar de valorificare.
Pentru Arcadia 2000, Gheorghiu menționează blocarea activelor din Arad și Botoșani și lipsa de acțiuni juridice sau administrative pentru deblocare, deși acestea sunt aflate în stadii avansate de stagnare de mai mulți ani.
Probleme financiare și corelații nerealiste
Gheorghiu susține că veniturile din chirii acoperă parțial salariile conducerii, iar o mare parte a încasărilor sunt folosite pentru plata drepturilor din contractele de mandat.
Ea a evidențiat, de asemenea, exemple de planuri de revenire financiară improbabile. Unul estimează obținerea unui profit de 490.000 lei în anul următor, în condițiile în care compania are pierderi curente de 196.000 lei și venituri în scădere.
Un alt plan propune acoperirea pierderilor totale de 529.000 lei după o perioadă de opt ani, din profituri anuale între 46.000 și 98.000 lei, fără a exista măsuri de siguranță pentru valabilitatea acestor proiecții și fără sancțiuni dacă acestea nu se realizează.
Pentru unele companii, Gheorghiu reclamă lipsa unor măsuri structurale și utilizarea veniturilor din închirieri pentru plata salariilor și drepturilor contractuale, ceea ce afectează sustenabilitatea activităților.
Aceasta încheie prin a afirma că planurile de restructurare sunt bazate pe estimări nerealiste și pe abordări minimaliste, fără să abordeze în mod real provocările fundamentale ale managementului companiilor de stat.
