**Dezinformarea și controlul opiniilor publice, sub lupa unui analist român**
Un discurs susținut de prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog și geopolitician, a plasat în centrul dezbaterii fenomenul dezinformării și modul în care acesta evoluează în contextul actual din România. În cadrul unei emisiuni live, Dungaciu a afirmat că atacurile asupra opiniilor și punctelor de vedere sunt mai periculoase decât simplele informații false.
Laboratorul de analiză a dezinformării și evoluția fenomenului
Prof. Dungaciu a declarat că primul laborator dedicat analizării dezinformării din România a fost creat la Institutul de Relații Internaționale. Denumit LARICS, acest laborator a avut rolul de a monitoriza și investiga campaniile de dezinformare.
El a subliniat că dezinformarea nu este un fenomen nou, ci există de mult timp. Acesta a menționat că practici similare sunt cunoscute și teoretizate de mulți ani, inclusiv în manuale de specialitate și în manuale ale serviciilor secrete.
Din surse autorizate, a spus profesorul, rezultă că există informații despre intenția de a manipula cursul valutar. De exemplu, surse de la Banca Națională au informat că euro ar putea ajunge la 40 de lei, însă aceasta este o dezinformare.
Schimbări în modul de control al opiniilor publice
Dungaciu a explicat că problema actuală nu mai constă doar în combaterea informațiilor false, ci în controlul conținutului și al opiniilor exprimate în spațiul public.
El a afirmat că, pentru prima oară în România, și aceasta reprezintă o noutate, anumite narațiuni sunt catalogate ca fiind dezinformări. În această direcție, simpla discutare a unui subiect sau exprimarea unei opinii poate fi considerată o problemă.
Profesorul a atras atenția asupra faptului că anumite teme pot fi discutate doar într-un cadru oficial, iar orice abordare care nu respectă această regulă poate fi percepută ca fiind dezinformare.
El a exemplificat, spunând că dacă cineva afirmă că alegerile prezidențiale turul 2 au fost falsificate, această opinie poate fi etichetată drept dezinformare, iar exprimarea ei poate fi oprimată.
Reprimarea profundă a opiniei și controlul discursului
Dan Dungaciu a atras atenția asupra faptului că anumite opinii sunt călcate în picioare, iar persoanele care le exprimă pot fi supuse unor sancțiuni. În acest sens, a menționat exemplul excluderii din discurs sau rețele sociale, precum Facebook, pe motive de neconformare cu narațiunea oficială.
El a comparat această mișcare cu sistemele autoritare, precum bolșevismul sau nazismul, făcând referire la modul în care opiniile divergente sunt eliminate din arena publică.
„Te-am arestat dacă nu gândești ca mine”, a spus Dungaciu, sintetizând modul în care anumite narațiuni devin absolute, iar orice altă voce este considerată inacceptabilă.
Concluzii
Analistul a declarat că în România actuală, exprimarea unor opinii considerate diferite de cele oficiale poate avea consecințe asupra libertății de exprimare. Narațiunile impuse devin limitative, iar autoritățile controlează în mare măsură discursul public.
El a punctat că schimbarea majoră constă în modul în care opiniile sunt catalogate și gestionate, nu doar în războiul cu informațiile false.
Emisiunea poate fi urmărită integral pentru o înțelegere mai detaliată a acestor afirmații.
