Armata de vot din Armenia a dat duminică un verdict cu privire la viitorul politic al țării, într-un scrutin al cărui rezultat poate decide orientarea regională mai amplă. În timp ce partiile pro-occidentale, conduse de premierul Nikol Pashinian, încearcă să obțină o majoritate pentru a avansa reforme constituționale și susține aderarea la UE, opoziția de orientare pro-rusă continuă să influențeze dinamica politicului și să controleze o parte semnificativă a discursului public. Până la ora 17:00, aproape jumătate din alegători, 48,9%, fuseseră deja la urne, nivel similar cu alegerile din 2021, iar participarea totală este estimată să atingă procentajul de 49,3%.
Rezultate contradictorii ale sondajelor la ieșirea de la urne
Rezultatele preliminare reflectă diferențe majore între sondajele comandate departidul de guvernământ și cele independente. Conform unuia dintre acestea, partidul pro-occidental Contractul Civil, condus de Nikol Pashinian, ar fi obținut o majoritate absolută cu 56,7%. În schimb, un sondaj realizat de canale locale Telegram indică o victorie pentru opoziție, cu 32,7% pentru partidul lui Pashinian, în timp ce opoziția deține 29% și blocul Armenia vine cu 13,2%. Conform acestuia, dacă opoziția s-ar uni, ar putea trece de 52,9% din voturi.
Contextul politic și impactul asupra relațiilor externe
Alegerile vin într-un context de tensiuni crescute între Armenia și Rusia. Unul dintre motivele majore îl reprezintă sancțiunile impuse de Moscova asupra produselor agricole armenești, asociate apropierii Armeniei de Uniunea Europeană și reevaluării relațiilor cu Rusia. Partidul lui Pashinian promovează un curs pro-occidental, urmărind reforme pentru obținerea statutului de candidat la UE și avansarea negocierilor de pace cu Azerbaidjan, pentru normalizarea relațiilor după războiul din 2023. Aprobarea acestor reforme ar necesita o majoritate de două treimi în parlament, pentru a putea convoca un referendum constitutional.
Implicații pentru viitorul politic și strategii regionale
O victorie clară a partidului de guvernământ ar permite continuarea direcției pro-occidentale și încheierea acordurilor de pace cu Azerbaidjanul, precum și normalizarea relațiilor cu Turcia. În schimb, un rezultat favorabil opoziției ar consolida influența pro-rusă, mai ales în contextul în care majoritatea partidelor de opoziție, inclusiv Armenia Puternică, susțin revenirea spre Moscova. Unul dintre liderii opoziției, miliardarul Samvel Karapetian, a fost plasat în arest la domiciliu pentru tentative de răsturnare a guvernului, acuzații pe care le respinge ca motivate politic.
Declinul încrederii în Rusia și implicațiile strategice
Timp de decenii, securitatea Armeniei s-a bazat pe apartenența sa la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și pe suportul Rusiei. În ultimii ani, această relație s-a tensionat, odată cu agresiunea Azerbaidjanului în 2022-2023, care a dus la ocuparea a peste 250 de kilometri pătrați de teritoriu suveran al Armeniei. Moscova, deși era considerată un aliat de încredere, nu a intervenit în mod direct, acționând diplomat pentru a evita escaladarea conflictului, după cum a comentat un politolog armean.
Declinul în popularitatea Moscovei este vizibil, conform cercetărilor, doar aproximativ o treime din populație mai consideră Rusia o garanție de securitate, față de peste 85-90% anterior. Armenii manifestă acum o prudență mai mare față de implicarea rusă, în condițiile în care Rusia controlează infrastructură strategică precum căile ferate și energia, fiind totodată principalul partener comercial. Totuși, ruptura totală de Rusia rămâne imprevizibilă, Armenia find încă strâns legată de Moscova din motive de securitate și economie.
Alegerile de duminică sunt considerate un moment decisiv pentru direcția geopolitică a Armeniei, fiind urmărite cu interes de către Occident și în condițiile în care regiunea se află în plină schimbare de echilibru.
