Consiliul Concurenței a sancționat duminică zece bănci din România cu amenzi totale de peste 700 de milioane de euro pentru coordonarea în stabilirea indicelui ROBOR. Decizia vizează încălcarea normelor de concurență și a legislației europene, fiind considerată cea mai mare sancțiune aplicată vreodată în sistemul bancar local.
Detalii despre sancțiuni și motivarea autorităților
Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în sumă totală de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a peste 700 de milioane de euro. Investigarea a relevat că băncile implicate și-au coordonat comportamentul prin schimb de informații confidențiale și strategice, în special despre nivelul ROBOR în timpul procedurii de fixare.
Această coordonare a avut loc în perioada în care se stabilea indicele ROBOR, un indicator folosit pentru calcularea dobânzilor la credite. Autoritatea de concurență a precizat că independența cotațiilor în timpul fixării de piață este crucială, mai ales pentru maturitățile cu volume de tranzacții reduse, precum 3, 6 și 12 luni.
Decizia menționează că nivelul crescut al indicelui ROBOR poate favoriza creditorii și poate afecta direct debitorii care au contracte legate de acest indice.
Reacția și următorii pași ai băncilor sancționate
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a afirmat că procesul de stabilire a ROBOR de către cele zece mari bănci a fost viciat. El a menționat că comportamentul acestora a condus la o creștere artificială a indicelui.
Băncile sancționate au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri menite să elimine practicile anticoncurențiale. Aceste planuri urmează să fie aprobate de autoritate.
Decizia poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la Curtea de Apel. În cazul în care vor să se apere, băncile își pot începe acțiunea în instanță pentru anularea sancțiunilor.
Context și implicații pentru sistemul bancar și economie
Consultările și anunțurile legate de această anchetă au fost făcute într-un mod critic, fiind considerate ca având mai mult un impact politic sau mediatic, decât unul tehnic sau procedural. Jurnalistul Cristian Grosu a atras atenția asupra faptului că rezultatele majore ale investigației au fost comunicate „pe surse” și după-amiază prin comunicat oficial, apoi amplificat prin rețele sociale și medii de discuții.
Grosu susține că anunțarea unor astfel de rezultate, într-un moment politic incert, denotă o instrumentalizare, criticul remarcând că rezultatele importante ale anchetei privind sistemul bancar nu au fost prezentate într-un mod profesionist, ci au fost „scurse” înainte de anunțarea oficială.
El avertizează că situația în care sistemul de concurență și instituțiile strategice grave sunt folosite pentru interese politice sau pentru destabilizarea economică afectează grav încrederea publicului în sistem. În opinia sa, actualele practici și comunicări pot induce un sentiment de instabilitate și nesiguranță în mediul de afaceri.
Cristian Grosu afirmă că, din punctul său de vedere, economia românească nu poate fi considerată una complet concurențială, din cauza prezenței prețurilor de transfer și a clientelismului politic care influențează piețele locale și naționale.
El subliniază că această stare a sistemului pare să dea un semnal de lipsă de transparență și de integritate a instituțiilor de control, într-un context geopolitic și economic tensionat. Precizează că, în momentul de față, aceste falii între Est și Vest sunt în mișcare, iar interesele economice globale se reașează în jurul României, făcând ca funcționarea corectă a instituțiilor să fie esențială, deși critice.
Imagine: euro-lei-bani, Foto: Dreamstime
