**Vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova remarcă prioritatea aderării la UE și respinge ideea reunificării cu România**
Doina Gherman, vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova și reprezentantă a partidului de guvernământ PAS, afirmă că obiectivul principal al țării rămâne aderarea la Uniunea Europeană. Într-o emisiune radio, ea a subliniat că această direcție este susținută de majoritatea cetățenilor și că nu există suport pentru o reunificare cu România în prezent.
–
Prioritatea aderării la Uniunea Europeană
Doina Gherman a declarat că pentru Republica Moldova, aderarea la UE a fost o alegere conștientă a majorității cetățenilor. Ea a afirmat că, atâta timp cât există voință și posibilitate, țara va continua pe acest parcurs european.
Președinta Maia Sandu a spus recent că nu s-au discutat oficial cu partenerii europeni despre reunificare și că dialogul cu UE se referă exclusiv la integrarea europeană. Ea a adăugat că interesele externe și preocupările de securitate generate de războiul din Ucraina justifică această prioritizare.
–
Sprijinul internațional pentru parcursul european
Doina Gherman a menționat că răspunsurile din partea statelor membre ale UE sunt încurajatoare. Ea a evidențiat o întrevedere recentă cu delegația Comisiei pentru Politică Externă din Luxemburg, unde s-a reafirmat sprijinul pentru pașii de aderare ai Republicii Moldova.
Ea a afirmat că sprijinul internațional pentru parcursul european al țării este ferm și constant, iar această direcție are suportul conducerii și al majorității cetățenilor.
–
Opinia despre unirea cu România
Gherman a spus că, în prezent, nu există un suport majoritar pentru reunificarea cu România, una dintre principalele condiții fiind susținerea cetățenilor. Potrivit ultimelor sondaje, peste 40% dintre moldoveni favorizează ideea unirii.
Ea a exprimat convingerea că politicienii trebuie să asculte vocea alegătorilor și să nu ia decizii unilaterale în privința acestei teme. Pentru moment, discuțiile despre reunificare rămân la nivelul dezbaterilor politice și constituționale și nu sunt oficiale.
–
Reacția președintei Maia Sandu
Maia Sandu a declarat recent că nu au avut loc discuții oficiale cu europenii privind reunificarea și că investiția oficială s-a concentrat pe procesul de integrare europeană. În același timp, ea a recunoscut că, în cadrul unor state, s-a discutat despre această posibilitate, dar au fost doar întrebări legate de dezbateri, nu de vreo decizie concretă.
Președinta a explicat că argumentele pentru reunificare, invocate în spațiul public, sunt legate nu doar de justiție istorică, ci și de preocupări de securitate, generate de conflictul din Ucraina.
–
Discuția despre „Planul B” și cadrul legal constituțional
În contextul dezbaterilor publice, vicepremierul Eugen Osmochescu a spus că reunificarea cu România ar putea deveni un plan de rezervă în cazul în care procesul european s-ar bloca sau întârzia semnificativ. El a precizat că prioritatea Guvernului este aderarea la UE, cu semnarea tratatului de aderare până la sfârșitul anului 2028.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a explicat că articolul 142 din Constituție oferă posibilitatea ca cetățenii să decidă, prin referendum, modificarea prevederilor legate de suveranitatea și independența statului. El a afirmat că această prevedere constituțională constituie o „plasă de siguranță” pentru situații excepționale, fără a o considera o opțiune actuală sau o alternativă strategică.
–
**Reprezentanții politici din Moldova continuă să pună accent pe prioritatea aderării la UE și să evite angajamente oficiale privind unirea cu România.**
Republica Moldova își menține orientarea pentru parcursul european, iar discuțiile despre consolidarea unificării rozânește la nivelul dezbaterilor politice.
