În ultima rundă de controverse interne din politica românească, PNL a decis să nu susțină în Parlament candidatura lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, chiar dacă acesta a fost desemnat pentru această poziție de președintele Nicușor Dan. Decizia a fost luată cu o majoritate de 41 de voturi pentru și 13 împotrivă, în ședința Biroului Politic Național. Liderul PNL, Ilie Bolojan, a criticat desemnarea fără consultare și a cerut ca Veștea să-și depună mandatul până dimineața. Orice candidat care va vota pentru sau împotriva cabinetului va fi exclus din partid.
Contextul deciziei: un precedent din 2017
În 2017, PSD a trecut printr-un eveniment asemănător, când și-a retras sprijinul politic pentru Sorin Grindeanu. La acea vreme, PSD a depus și votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, fiind un caz unic în istoria recentă a României. În urma acestei decizii, Grindeanu a refuzat să demisioneze și a fost înlocuit în condiții similare cu cele recente.
În 2018, PSD a continuat să își exteriorizeze conflictele interne când Mihai Tudose a fost forțat să demisioneze după pierderea sprijinului în cadrul Partidului. PSD a votat o moțiune de cenzură, iar Tudose a renunțat la funcție în urma deciziei partidului.
Conflicte în interiorul partidelor și impactul asupra guvernelor
PNL a avut, de asemenea, mai multe episoade în care a provocat prăbușirea propriilor guverne. În februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură, într-un context în care PNL, în acord cu președintele Klaus Iohannis, urmărea alegeri anticipate. Reînvestirea Guvernului Orban II a avut loc în martie 2020, pe fondul pandemiei, iar guvernarea a continuat până în decembrie, când Ludovic Orban a demisionat în urma alegerilor parlamentare, fiind înlocuit temporar de Nicolae Ciucă, ministru al Apărării.
În 2021, conflictul intern din PNL, între tabăra lui Florin Cîțu și cea a lui Ludovic Orban, a escaladat, punând presiune pe guvern. Moțiunea de cenzură inițiată de opoziție a fost susținută de PSD, USR și AUR, iar guvernul Cîțu a fost demis cu 281 de voturi, parlamentarii PNL fiind prezenți, dar fără vot.
Conflicte cu președintele și situația actuală
De obicei, PNL a avut o atitudine colaborativă cu președintele Klaus Iohannis, dar situația din 2026 se diferențiază semnificativ. În premieră, partidul și Ilie Bolojan, fost premier demis, devin vizibil opozanți față de președintele Nicușor Dan. Bolojan l-a acuzat pe președinte de acte „ostile” și de o „tentativă de rupere a PNL, interpretată ca o încercare de a favoriza PSD”. În urma ședinței BPN, Bolojan a anunțat că partidul nu va susține învestirea unui guvern desemnat fără consultare și fără respectarea principiilor democratice.
Pentru comparație, în 2017, Liviu Dragnea a criticat vehement refuzul premierului Sorin Grindeanu de a respecta ordinele partidului, susținând că acesta era influențat de „statul paralel” și de Klaus Iohannis. Dragnea a acuzat atunci că întâlnirile prim-ministrului cu președintele au schimbat radical atitudinea lui Grindeanu, care a devenit mai rezistent la ordinele PSD și a început să se distanțeze de linia partidului. În cele din urmă, PSD a retras sprijinul politic și a intervenit pentru a schimba conducerea guvernului.
Această evoluție reflectă o tendință istorică, unde conflictele interne și disputele cu presiunea președintelui au avut ca rezultat prăbușirea guvernelor sau schimbare de leadership, adesea în modul cel mai critic. În 2026, filosofia partidelor Romano fiind dacă și cum vor reuși să gestioneze aceste tensiuni și dacă vor menține controlul asupra procesului de desemnare a premierului.
