Italia și Bulgaria înregistrează divergențe în dezbaterea privind sancțiunile Uniunii Europene împotriva Patriarhului Kirill pentru sprijinul acordat Rusiei în conflictul din Ucraina, potrivit unor diplomați ai UE. În timp ce Italia se opune sancționării religioase, Bulgaria a exprimat rezerve.
Contextul sancțiunilor UE împotriva Patriarhului Kirill
Patriarhul Kirill al Moscovei, susținător public al invaziei Rusiei în Ucraina, este vizat de un pachet de sancțiuni al UE, inclusiv de propunerea de a-i restricționa viza de intrare în blocul comunitar. Decizia face parte din cel de-al 21-lea pachet de măsuri restrictive aplicate Rusiei, în contextul conflictului din Ucraina.
Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a propus această măsură, menționând litigiile legate de sprijinul religios și politic al Patriarhului pentru pozițiile Rusiei. În replică, Bulgaria a exprimat opoziție din motive legate de populația ortodoxă numeroasă din țară, temându-se de impactul asupra relațiilor cu Biserica Ortodoxă.
Reacția Italiei față de sancțiuni
Italia s-a poziționat împotriva sancționării Patriarhului Kirill, invocând preocupări referitoare la relațiile cu Vaticanul și legăturile religioase. Autoritățile italiene au menționat, sub condiția anonimatului, că măsura ar putea afecta dialogul interreligios și sensibilitățile comunității ortodoxe în țară.
Un purtător de cuvânt al reprezentanței permanente a Italiei pe lângă UE a refuzat să ofere declarații oficiale privind poziția finală a țării în acest sens.
Alte divergențe în cadrul negocierilor pentru cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni
Discuțiile din cadrul UE relativ la pachetul de sancțiuni au vizat și plafonul de preț pentru vânzările de petrol rusesc, stabilit la 44 de dolari pe baril. Propunerea de amânare a revizuirii plafonului înjumătățit la jumătatea lunii iulie a fost susținută de oficiali din Grecia, Malta și Cipru, toate țări cu sectoare maritime importante, care contribuie la deservirea navelor rusești.
Grecia și Malta s-au declarat împotriva unei propuneri anterioare de interzicere a serviciilor maritime pentru navele rusești, ceea ce a blocat inițial propunerea respectivă.
Unele state, precum Franța și Italia, au exprimat și preocupări legate de restricțiile asupra intrării în UE pentru foștii combatanți ruși, argumentând necesitatea unor discuții suplimentare înainte de implementare.
Impactul sancțiunilor asupra Rusiei și sectorul energetic
Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni, prezentat de Kaja Kallas, urmărește sectorul militar-industrial și financiar rus, având ca scop constrângerea resurselor țării pentru a limita sprijinul pentru războiul din Ucraina. Alegeri precum atacurile de lungă distanță asupra sectorului de rafinare a petrolului din Rusia au afectat economia locală, două treimi dintre cele 83 de regiuni raportând probleme în aprovizionarea cu combustibil.
Până în prezent, sancțiunile și atacurile din Ucraina au dus la reducerea semnificativă a capacităților de producție și aprovizionare energetică ale Rusiei, contribuind la destabilizarea sectorului energetic național.
Nu există informații despre un vot final în cadrul UE sau despre rezultatul negocierilor, fiind în continuare în proces de dezbatere și ajustare.
