Reacție a ambasadorului României în Republica Moldova la declarațiile ambasadorului Germaniei
Ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, a criticat recent declarațiile ambasadorului Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch. El a declarat pentru Digi24 că afirmațiile ambasadorului german sunt „regretabile și lipsite de fundament factual” și a avertizat asupra riscului exploatării acestor mesaje în campanii de dezinformare de către Federația Rusă.
Contextul declarațiilor și poziția ambasadorului român
Țurcanu a susținut că realitățile istorice și identitare ale Republicii Moldova și României sunt bine documentate și consacrate în cadrul constituțional. El a reafirmat că cele două state împărtășesc o istorie comună, o limbă și un patrimoniu cultural și spiritual specifice, fiind susținute și de cadrele legislative ale Republicii Moldova.
Ambasadorul a menționat că afirmațiile care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și nesusținute de fapte. În opinia sa, orice astfel de exprimare ar putea fi folosită pentru a crea confuzie în rândul populației și pentru a alimenta campanii de dezinformare.
Avertisment privind riscul exploatării în context regional
Țurcanu a evidențiat că, în actualul context regional, marcat de campanii susținute de dezinformare și de încercări de rescriere a istoriei, orice mesaj ambiguu referitor la limbă, identitate sau patrimoniu cultural poate fi folosit de actorii ostili pentru a slăbi reziliența sistemului democratic din Republica Moldova.
El a explicat că astfel de declarații pot fi exploatate de Federația Rusă în eforturile acesteia de a influența situația politică și socială din regiune, cu scopul de a întrerupe parcursul european al Republicii Moldova și de a fragiliza unitatea națională.
Originea controversei și declarațiile ambasadorului german
Controversa a început după un interviu acordat de ambasadorul Germaniei, Hubert Knirsch, pentru Jurnal TV. În cadrul discuției, acesta a sugerat că ar putea pune sub semnul întrebării dacă moldovenii și românii au aceeași limbă și religie, afirmând că această decizie este de competența poporului moldovean și românesc.
Knirsch a afirmat că, dacă se discută despre valorile europene, există oameni care pot fi de părere că aceștia împărtășesc aceleași limbi și religii, iar alții pot crede contrariul, având două limbi sau religii diferite.
Reacția ambasadorului german și explicațiile sale
La câteva zile după controverse, Hubert Knirsch a intervenit cu explicații pe Facebook. El a susținut că declarațiile sale au fost traduse greșit și că nu a avut intenția de a pune sub semnul îndoielii unitatea națională sau credința ortodoxă.
Diplomatul a explicat că a fost întrebat despre „Planul B” în contextul discuției despre unire, iar răspunsul său a fost legat de decizia exclusivă a Republicii Moldova și a României în această privință. El a clarificat că a menționat existența unor oameni care vorbesc aceeași limbă și au aceeași religie, dar și a celor care vorbesc două limbi și au credințe diferite, ceea ce a fost tradus eronat.
Knirsch a adăugat că nu a intenționat să pună sub semnul întrebării identitatea română sau credința ortodoxă, iar declarația a fost făcută în ultimul minut al interviului, fără posibilitatea de a o clarifica.
Acesta a mai precizat că înainte de interviu s-a întâlnit cu reprezentanți ai comunității rome și a vizitat cimitirul evreiesc din Mărculești, pentru a distinge clar între poziția sa personală și interpretarea media.
Impactul declarațiilor și reacția diplomatică
Reacția ambasadorului României vine într-un context sensibil, în care afirmațiile ambasadorului Germaniei au fost interpretate ca fiind negative față de identitatea și limba moldovenilor. În reacție, oficialul român a reafirmat că aceste realități sunt bine documentate și înțelese atât în cadrul legislației naționale, cât și în cercetarea istorică și lingvistică.
El a subliniat că declarațiile care lezează aceste adevăruri pot avea efecte negative, în special în contextul actual de campanii de dezinformare și influență externă. În acest sens, ambasadorul român a atras atenția asupra riscului de exploatare de către actori ostili, în special Federația Rusă, a mesajelor care pot induce ambiguități sau confuzii privind limba, identitatea și patrimoniul cultural al Moldovei.
În final, poziția oficială a României rămâne una de reafirmare a legăturilor istorice și culturale cu Republica Moldova și de apel la claritate și responsabilitate în exprimare diplomatică.
