Ministerul Justiției s-a autosesizat în urma declarațiilor liderului PSD, Sorin Grindeanu, referitoare la modificările legii incompatibilităților funcționarilor publici. În replică, instituția a transmis că noile prevederi legislative se vor aplica doar pentru viitor, fără a afecta cazurile anterioare legate de activitatea Agenției Naționale de Integritate.
Originea și scopul reformei legislative
Proiectul de modificare a legilor din domeniul integrității vizează îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform comunicatului Ministerului Justiției, inițiativa are ca obiectiv actualizarea și consolidarea cadrului legislativ referitor la integritate, în contextul aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Conformitatea cu standardele OCDE
Reforma are rolul de a alinia legislația românească la standardele OCDE în domeniul transparenței și integrității publice. Organizația a solicitat ca legislația privind declarațiile de avere și de interese să fie proporțională cu nivelul de decizie și expunerea la risc a funcționarilor publici, menținând un echilibru între transparență, protecția drepturilor și integritate.
Elaborarea și modificarea legislației
În 2022, un grup de lucru interinstituțional, format din reprezentanți ai Agenției Naționale de Integritate și ai Ministerului Justiției, a identificat deficiențe în aplicarea legislației și nevoia de a le harmoniza cu deciziile Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Au fost formulate propuneri pentru modificarea și completarea a patru acte normative majore:
– Legea nr. 161/2003 privind transparența în exercitarea funcțiilor publice.
– Legea nr. 176/2010 referitoare la integritate în funcții publice.
– Legea nr. 144/2007 privind înființarea și organizarea Agenției Naționale de Integritate.
– Legea nr. 184/2016 privind prevenirea conflictului de interese în achizițiile publice.
Stadiul proiectului legislativ
În urma unor discuții bilaterale, s-a ajuns la o formă consolidată a proiectului, bazată pe un acord între Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate. În prezent, proiectul se află în proces de analiză și dezbatere, fiind deschis pentru amendamente din partea partidelor parlamentare, precum PNL, USR și UDMR.
Ministerul Justiției precizează că, deși capacitatea guvernamentală de a propune legi este limitată, activitatea de elaborare legislativă continuă independent de contextul politic și constituțional. Conform comunicatului, proiectul va include și dispoziții tranzitorii stipulând că prevederile se aplică doar pentru viitor și nu vor afecta cazurile trecute legate de activitatea Agenției Naționale de Integritate.
