Mănăstirea Bistrița: Prima menționare documentară
Mănăstirea Bistrița, o emblemă a spiritualității și culturii românești, este situată lângă satul cu același nume din comuna Costești, județul Vâlcea. Este o ctitorie ortodoxă, aflată în Arhiepiscopia Râmnicului. A fost construită între anii 1492 și 1494 de către boierii Craiovești (Barbu, Banul Craiovei și frații săi Pârvu vornicul, Danciu armașul și Radu postelnicul). Hramul mănăstirii este Adormirea Maicii Domnului.
Această influentă familie boierească a jucat un rol esențial în viața politică și culturală a Țării Românești în secolele al XV-lea și al XVI-lea. Prima menționare documentară a mănăstirii datează din 16 martie 1494, fiind un act regal – „Hrisovul de danie” – emis de Vlad Călugărul, fiul lui Vlad Dracul și frate după tată cu Vlad Țepeș, domn al Țării Românești la sfârșitul secolului al XV-lea. În ultimii ani ai vieții, Barbu Craiovescu s-a retras la Mănăstirea Bistrița, luând numele de Pahomie.
Legenda moaștelor Sfântului Grigorie Decapolit
În 1497, Barbu Craiovescu a adus moaștele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolit (780-842), un călugăr bizantin din secolul al IX-lea, cunoscut pentru predicile sale în lumea bizantină. Moaștele, adăpostite timp de peste șase secole într-o mănăstire din Constantinopol, au fost transferate în Serbia pentru a fi protejate de otomani. La sfârșitul secolului al XV-lea, Banul Barbu Craiovescu le-a achiziționat și le-a adus la Mănăstirea Bistrița.
Legenda spune că moaștele au fost achiziționate de la un negustor turc, care a oferit o sumă de bani echivalentă cu greutatea raclei cu moaștele. Cu ajutorul unei balanțe, greutatea moaștelor părea semnificativă, dar balanța s-a echilibrat la o sumă mult mai redusă după ce Barbu a așezat banii. Mai târziu, în 1656, domnitorul Constantin Șerban a oferit o raclă din argint pentru a le adăposti.
Restaurări repetate
Mănăstirea, cunoscută și sub numele de Mănăstirea Bistrița Olteană, a fost complet distrusă în 1509 de Mihnea cel Rău. După îndepărtarea lui Mihnea, lăcașul a fost reconstruit între 1515 și 1519, sub patronajul lui Neagoe Basarab, prin eforturi comune ale boierilor Craiovești.
Pictura murală a fost realizată de meșteri renumiți, precum Dumitru, Chirtop și Dobromir, care au lucrat și la Mănăstirea Dealu. Complexul a fost din nou reparat în 1683 și restaurat vast în 1856, păstrându-și aspectul actual. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a oferit mănăstirii un policandru superb, realizat la Viena, alături de alte obiecte de cult și o clopot masiv de 800 kg.
Repertoriu actual al ctitoriei
Reconstruită de mai multe ori, mănăstirea de astăzi nu mai păstrează mult din aspectul inițial. Cu excepția bisericii bolniței, aflată în afara incintei, ridicată de Banul Barbu Craiovescu între 1520–1521, care s-a păstrat.
Interiorul bisericii bolniței impresionează prin frumusețea frescei, specifică tradiției iconografice târzii.
Prima tipografie din Țara Românească
Mănăstirea Bistrița a fost și un centru cultural important, găzduind prima tipografie din Țara Românească. Aici a fost tipărit „Liturghierul” slavon în anul 1508, sub coordonarea călugărului sârb Macarie. De asemenea, în 1573, ieromonahul Eftimie a redactat primul document mănăstiresc în limba română, „Zapisul lui Eftimie”.
Funcții diverse: spital militar, orfelinat și școli
În timpul Războiului de Independență (1877-1878), mănăstirea a funcționat ca spital militar. Între 1883 și 1898, a găzduit o școală militară. Ulterior, a fost mutat aici Leagănul de Copii „Sfânta Ecaterina” din București. Aici au fost înființate numeroase instituții educaționale, inclusiv o grădiniță, o școală primară, un seminar monahal pentru călugărițe și un liceu pentru fete orfane.
Mănăstirea Bistrița în prezent
Mănăstirea a fost transformată în mănăstire cu obște de maici, dar activitatea școlară a fost suspendată în perioada comunistă. În 1959, mănăstirea a fost desființată și călugărițele au fost relocate. Ulterior, a funcționat și încă funcționează o școală specială pentru copii cu dizabilități.
Locuri de vizitat în zonă
În afara mănăstirii, există și alte locuri de interes, precum Peștera Liliecilor, muzeul în aer liber al Trovanților, Mănăstirea Arnota și alte obiective istorice din zonă.
