Experții estimează că Moody’s ar trebui să reevalueze credibilitatea României, ținând cont de progresul economic, comparațiile cu alte state europene și contextul internațional incert, potrivit unui specialist.
Agenția de rating Moody’s va decide asupra ratingului și perspectivei României pe 14 martie 2025. După deciziile rapide și posibil incorecte ale agențiilor Fitch și Standard&Poor’s, specialiștii speră că Moody’s va lua în considerare evoluțiile economice ale României, comparându-le cu cele din alte țări europene și contextul internațional actual, dominat de incertitudine geopolitică, conform surselor citate.
De ce Moody’s ar trebui să evalueze România diferit? 14 puncte cheie
„Speranțele mele se bazează pe următoarele argumente,” explică expertul.
- Context geopolitic. Zidul defensiv al Europei Centrale și de Est (unde se află și România) ar putea ceda din motive economice înainte de cele militare. O perspectivă negativă stabilită de Moody’s, la fel ca decizia precipitată a Fitch, ar agrava presiunile bugetare și ar submina rezistența economică a României și, implicit, a Europei dezvoltate. Ne îngrijorează riscul unei acțiuni percepute nejustificat ca una de alarmă exagerată.
- Context istoric. Țările din Europa Centrală și de Est au jucat un rol esențial în securitatea Europei de Vest de-a lungul timpului, adesea cu costuri semnificative. O evoluție economică mai lentă a fost doar una dintre consecințe.
- Solidaritate. Statele est-europene, inclusiv România, au sprijinit consistent Ucraina, gestionând valuri de refugiați și acționând ca un tampon împotriva expansiunii ruse. Implicațiile economice din această zonă tampon au fost majore. Evaluările ar trebui să țină cont de aceste eforturi.
- Cheltuieli militare. Armistițiul din Ucraina nu va elimina complet impactul economic asupra Europei Centrale și de Est. Creșterea cheltuielilor militare în zona respectivă reflectă această realitate.
- Efecte de contagiune. Impactul economic al războiului din Ucraina a afectat semnificativ țările din regiune, ducând la o creștere a costurilor de finanțare și a datoriei guvernamentale.
- Echitate comparativă. România a fost deseori evaluată injust de agențiile de rating, în comparație cu alte state cu performanțe economice mai slabe. Datele oficiale indică progrese remarcabile, dar acestea nu par a fi luate în calcul suficient.
- Sustenabilitatea. Există necesitatea de a identifica măsuri de creștere sustenabilă ale deficitului bugetar, ținând cont de cheltuielile militare și ajutorul acordat Ucrainei, dar și de investițiile strategice în educație și sănătate. Sunt necesare strategii de dezvoltare sustenabile pe termen lung.
- Exemple din Europa dezvoltate. Analiza evoluției deficitului bugetar și a datoriei guvernamentale din țările europene dezvoltate ar evidenția o situație similară – de dezvoltare prin investiții și cofinanțări, incluzând perioade mai puțin favorabile.
- Incredere. Sprijinul guvernamental pentru reforme și investiții, după o posibilă perioadă de criză politică, a sporit încrederea în guvernarea statului.
- Mecanisme de avertizare timpurie. România a demonstrat capacitatea de a gestiona eficient eventualele crize, prin diferitele mecanisme de stabilizare și măsuri în sprijinul societății.
- Inconsistență. Potențială inconsistență în evaluările precedente ale agențiilor de rating, solicitând o revizuire a metodelor și criteriilor de evaluare.
- Metodologie. Critică la metodologia și scalelor de evaluare utilizate, considerate rigide și inadecvate. Transparența în ponderile acordate diferitelor factori ar trebui să crească.
- Considerații filozofice. Reluarea unor idei științifice și filozofice care pot influența modul în care aceste politici sunt analizate.
România se confruntă cu deficite, dar acestea sunt gestionabile. Alte țări europene se confruntă cu situații similare, cu angajamente și planuri de intervenție pentru reducerea deficitelor.
Potențialul României este vast, cu o convergență economică remarcabilă, stabilitate în sistemul bancar, dezvoltare infrastructură și stabilitate politică. Factorii externi pozitivi precum finanțarea europeană contribuie la dezvoltare.
Progresele înregistrate din ultimii ani nu ar trebui ignorate.
Deciziile recente evidențiază limitele unor abordări rigide.