Evoluția PIB-ului în 2024, comparativ cu 2023, a fost influențată de diverse sectoare. Comerțul a contribuit pozitiv (+0,4%, 20,7% din PIB, cu o creștere a volumului de activitate de 2,1%), la fel și administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea (+0,1%, 12,8% din PIB) și sectoarele culturale, recreative și de spectacole (+0,2%, 3,1% din PIB).
În schimb, agricultura, construcțiile și tranzacțiile imobiliare au avut un impact negativ asupra creșterii PIB-ului.
Sectoarele industriei, informații și comunicații, intermedieri financiare și asigurări, precum și activități profesionale, științifice și tehnice, și cele administrative și de suport, au avut un impact neutru.
Din perspectiva utilizării PIB, creșterea din 2024 față de 2023 s-a datorat, în principal, consumului populației, cu o majorare de 5,9% și o contribuție de +3,6% la creșterea PIB.
Cheltuielile de consum final ale administrațiilor publice au scăzut cu 3,0%, contribuind negativ (-0,2%) la modificarea PIB.
Investițiile au înregistrat o scădere a volumului cu 1,7%, contribuind cu -0,4%. Exportul net a avut, de asemenea, un impact negativ (-2,9%), rezultatul scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,6% și corelativă creștere semnificativă a importurilor (+3,4%).
Pentru 2025, prognozele nu sunt optimiste, PIB-ul urmând să crească cu aproximativ 1%, conform vicepreședintelui CFA România, Alexandra Smedoiu.
„Estimarea noastră pentru 2025 este că economia României va înregistra o creștere de 1%, probabil. Aspectul pozitiv este că ar trebui să evităm o recesiune. Înțelegem că 1% nu reprezintă o creștere semnificativă, fapt ce indică vulnerabilitatea planurilor de acoperire a deficitului bugetar. O creștere de 1% face dificilă perspectiva unei creșteri considerabile a veniturilor bugetare pe baza impozitelor și taxelor actuale, fără modificări în sistemul fiscal.”, a explicat Alexandra Smedoiu.
Experta consideră că 2025 va fi un an dificil, cu provocări în generarea creșterii economice și lupta împotriva inflației. „Ne vom confrunta cu o rată a inflației posibil peste ținta BNR, probabil în jur de 4-5%, fapt ce va crește costurile de finanțare atât pentru stat, cât și pentru companii.”, a precizat aceasta.
