Călin Georgescu, la ieșirea de la Parchetul General, 26 februarie 2025. Foto: INQUAM Photos Octav Ganea
„Nu structura instituțiilor, ci lipsa de previzibilitate a acestora este problema”, susține profesorul de științe politice de la Universitatea din Houston, Alin Fumurescu. Acesta a comentat pentru un public important decizia Biroului Electoral Central de a respinge candidatura la prezidențiale a lui Călin Georgescu, dar și presiunile exercitate din Statele Unite ale Americii de persoane apropiate lui Donald Trump, precum Elon Musk.
- „Trump și susținătorii săi au păstrat impresia că alegerile Trump-Biden au fost frauduloase. Astfel, există o suspiciune automată față de orice intervenție în procesul electoral”, explică profesorul Alin Fumurescu, referindu-se la motivația lui Elon Musk de a comenta asupra alegerilor din România.
- Alin Fumurescu deține două masterate în științe politice la Institutul European de Studii Internaționale Superioare (Nisa) și la Universitatea din Missouri. Teza sa de doctorat a fost susținută la Universitatea din Indiana. În prezent, este profesor la Universitatea din Houston.
– Considerând perspectiva din Statele Unite ale Americii, cum evaluați decizia BEC privind candidatura lui Călin Georgescu?
– Alin Fumurescu: Problema nu este opinia mea personală. Aceasta este o chestiune ce ține de sistemul juridic. Însă, ceea ce mă preocupă acum, mai ales după dezordinea de la alegerile din decembrie, este lipsa de previzibilitate a instituțiilor. Nu neapărat modul în care aceste instituții sunt organizate, ci gradul lor de predictibilitate. Acest aspect se regăsește și în alte democrații liberale.
– Membrii BEC sunt: 5 judecători de la Înalta Curte, 2 reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente și 7 reprezentanți ai partidelor. Cum percepeți faptul că dreptul unei persoane de a candida este decis de 7 reprezentanți ai partidelor politice? Este o procedură corectă?
– În teorie, acest aspect ridică preocupări. Practic însă, reflectă o realitate neplăcută: În multe instituții, inclusiv cele juridice, teoretic cel puțin expuse influențelor politice, în practică se observă sensibilitate la presiuni. Similarități se constată și în Statele Unite ale Americii, inclusiv la Curtea Supremă. Judecătorii au un sentiment de mândrie profesională.
„Există o suspiciune automată față de orice amestec în alegeri”
– Care sunt instituțiile din Statele Unite ale Americii care se pronunță asupra dreptului de a candida?
– Referitor strict la alegerile prezidențiale, există concursuri electorale la diferite niveluri (local, regional, național). Nu sunt restricții exprese. Totuși, acuzații de gravitate similară cu cele din România nu au fost aduse. Nimeni nu a fost, după cunoștințele mele, acuzat de declarații repetate împotriva democrației, trădare sau încercare de lovitură de stat. Acuzațiile aduse lui Trump au fost legate de evenimente ulterioare și ulterior respinse.
– Recent, situația politică din România a atras atenția oficialilor americani. Ce explică această situație? Cum interpretați mesajele lui Elon Musk referitoare la România?
– Pe de o parte există o puternică opoziție față de adversari politici, dificil de delimitat la nivel de ideologie în Statele Unite ale Americii, asemenea situații apar și în Europa. Trump și susținătorii săi au păstrat impresia că alegerile Trump-Biden au fost frauduloase. Astfel, există o suspiciune automată față de orice intervenție în procesul electoral. Iar comportamentul lui Musk este explicat prin dorința sa de a comenta.
– Cum ar trebui să reacționeze autoritățile din România la presiunile din Statele Unite?
– La fel cum au procedat până acum, cu prudență. Ca o observație suplimentară, am primit un mesaj de la un fost doctorand din China, acum profesor, care a observat și el în presa din țara sa situația din România. Asta explică preocuparea mai multor țări față de acest subiect –și nu numai SUA-.