Candidatura lui Călin Georgescu este neconstituțională, deoarece declarațiile sale se corelează cu acțiuni ce amenință ordinea constituțională, susține Gabriel Andreescu, specialist în științe politice și disident anticomunist, într-un articol. Critică modul în care Biroul Electoral Central a motivat respingerea candidaturii.
- „Excluderea lui Călin Georgescu din cursa prezidențială nu se bazează pe un raționament abstract. Amenințarea este susținută de declarații și fapte care demonstrează pericolul, și din punct de vedere juridic.”
În urmă cu câteva zile, Biroul Electoral Central a decis respingerea candidaturii lui Călin Georgescu. Motivele invocate par artificiale și neconvingătoare.
BEC invocă o „atitudine manifestă contrară valorilor statului de drept”, însă argumentele nu sunt susținute de o hotărâre judecătorească. Impută candidatului nerespectarea jurământului depus pentru demnitatea prezidențială. Ar trebui fiecare candidat la Parlament să fie verificat cu privire la „credința față de patrie”?
„Un pas greșit în direcția potrivită”
BEC deleagă responsabilitatea deciziei sale Curții Constituționale, presupunând existența unei invalidări implicite și obligatorii a candidaturii lui Georgescu. Însă decizia Curții Constituționale se referea la distorsiunea procesului electoral care nu fusese încă declanșat.
Decizia BEC îmi amintește de o carte scrisă de un coleg, Dan Oprescu: „un pas greșit în direcția corectă”.
Curtea Constituțională a anulat primul tur prezidențial, unde Georgescu era în frunte, pentru a veghea la legalitatea procesului electoral.
Faptele care au afectat procesul electoral au viciat liberul și corectul exprimării votului cetățenilor, au încălcat egalitatea de șanse a candidaților și au afectat transparența și echilibrul campaniei.
„Judecătorii constituționali au nevoie de alte argumente”
Hotărârea Curții Constituționale din decembrie 2024 a adus argumente importante privind implicarea Curții în procesele electorale. Aceste argumente pot fi folosite și în actuala rundă de alegeri.
Însă, faptele invocate de Curte pentru distorsionarea procesului electoral din decembrie 2024 nu se aplică candidaturii lui Georgescu pentru alegerile din primăvara anului 2025. Judecătorii constituționali au nevoie de argumente specifice.
Este legitimă contestarea candidaturii lui Călin Georgescu?
Printre argumentele care contestă constituționalitatea candidaturii lui Georgescu se regăsesc discursul său pro-rus, antidemocratic și cu accente legionare. Fostul magistrat Cristi Danileț susține acest punct de vedere.
Danileț consideră că respingerea candidaturii lui Georgescu se bazează pe „declarații anticonstituționale”, cum ar fi referirile la revendicări teritoriale asupra Ucrainei, susținerea unei împărțiri a acesteia, atitudinea pro-rusă, nerespectarea acordurilor bilaterale.
„Ilegal” și „neconstituțional” nu sunt sinonime
Pe lângă pro-putinism, se mai impută lui Georgescu promovarea unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, și venerarea unor foști criminali. Aceste manifestări sunt indiscutabil ilegale.
Însă, „ilegal” și „neconstituțional” nu sunt sinonime. Organismele de control, precum CNCD și Parchetul, au competențe diferite de cele ale Curții Constituționale.
Ideea că candidatura lui Georgescu este neconstituțională din cauza discursului său pro-rus, legionaroid și antidemocratic a fost susținută și de decizia CCR privind respingerea candidaturii altei persoane.
„Respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile din 2024 a fost o decizie criticată”
Judecătorii constituționali i-au reproșat candidatei „lipsa atașamentului la valorile constituționale”, considerând comportamentul acesteia incompatibil cu spiritul Constituției.
Ideea de a declara un discurs neconstituțional pentru că nu respectă spiritul Constituției ar putea limita grav libertatea de exprimare. Condiționarea dreptului de a candida de o conduită constituțională responsabilă ar putea face din CCR un arbitru în selecția candidaților.
De la adoptarea Constituției în 1991, a existat o preocupare legată de această problematică.
Respingerea candidaturii lui Diana Șoșoacă a fost o decizie contestată, deși mulți au fost dezamăgiți de comportamentul acesteia.
Călin Georgescu este investigat pentru mai multe infracțiuni. O condamnare judiciară ar putea împiedica candidatura sa. Însă, lipsa unei astfel de hotărâri lasă decizia în sarcina Curții Constituționale.
Candidatura lui Călin Georgescu este neconstituțională!
Nu doar pentru declarațiile care contravin valorilor constituționale, ci pentru că sunt asociate practic cu acțiuni ce amenință ordinea constituțională.
Nu este vorba doar de sfidarea legii, ci și de nedeclararea unor surse de finanțare a campaniei electorale precum şi de instigarea împotriva instituțiilor statului.
Nu este vorba doar de promovarea unor idei fasciste, rasiste sau xenofobe, ci și de inițierea unor organizații cu caracter violent.
Nu doar declarațiile și acțiunile lui Georgescu incită la violență și contestă valorile fundamentale, constituind o amenințare pentru stabilitatea democrației.
Acțiuni împotriva ordinii constituționale
În contextul acțiunilor lui Georgescu, trebuie subliniate acțiunile contra ordinării constituționale, pedepsite sever de legea penală: „Întreprinderea de acțiuni violente… în scopul schimbării ordinii constituționale, se pedepsește cu…” (citește legea penală).
O condamnare judecătorească nu este necesară pentru ca judecătorii constituționali să declare inacceptabilă o candidatură ce implică pericol pentru stabilitatea țării.
Amenințările apocaliptice, participarea la grupuri extremist-legionare, colaborarea cu persoane cu intenții subversive pot convinge Curtea Constituțională de periculozitatea candidaturii.
Declinul discernământului
Excluderea lui Georgescu este un răspuns la un pericol real, nu o simplă măsură preventivă.
În vremurile noastre, discernământul pare să dispară. Interpretarea abuzivă a unor declarații sau a unor fapte banale poate deveni un instrument periculos în mâinile politicienilor. Lipsa discernământului este evidentă în numeroase cazuri, de la neglijarea unor evenimente grave până la ignorarea unor manifestări inacceptabile din punct de vedere moral şi juridic.
Acest declin tragic al discernământului afectează inclusiv opinia publică care nu analizează criticabil situația, fapt ce contribuie la înselare și manipulare.
