O amenințare mai mare
O analiză recentă estimează pierderi semnificative în culturile de bază precum grâu, orez și porumb, datorate prezenței omniprezente a microplasticelor. Pierderile sunt estimate între 4% și 14% din total.
Cercetătorii pun în evidență că problema ar putea escalada, pe măsură ce poluarea cu microplastice crește. Aproximativ 700 de milioane de oameni au suferit de foamete în 2022.
Studii estimative arată că poluarea cu microplastice ar putea adăuga încă 400 de milioane de persoane la numărul celor vulnerabili la foamete în următoarele două decenii. Această perspectivă este considerată un semnal alarmant pentru securitatea alimentară globală.
Unii specialiști consideră cercetarea utilă, dar subliniază importanța confirmării și completării rezultatelor actuale prin cercetări suplimentare și colectarea de noi date.
Pierderile anuale de recolte din cauza microplasticelor pot fi comparabile cu cele cauzate de schimbările climatice în ultimele decenii, conform studiilor.
O populație în continuă creștere
Producția de alimente trebuie să țină pasul cu o populație globală care este estimată să atingă 10 miliarde de oameni până în 2058. Microplasticele, rezultate din cantitățile importante de deșeuri, sunt răspândite pe întregul glob.
Microplasticele împiedică plantele să utilizeze lumina solară în mai multe moduri, afectând solurile și transportând substanțe chimice toxice.
Particulele poluante se găsesc de la vârfurile munților până la adâncurile oceanelor.
„Eforturile continue de a crește producția alimentară pentru a hrăni populația în continuă creștere sunt acum amenințate de poluarea cu plastic”, au declarat cercetătorii conduși de prof. Huan Zhong de la Universitatea Nanjing din China.
„Măsuri urgente de reducere a poluării sunt necesare pentru a proteja aprovizionarea globală cu alimente în contextul crizei provocate de poluarea cu plastic”, au subliniat cercetătorii.
Corpul uman este expus la microplastice prin alimente și apă. Ele au fost găsite în sânge, creier, lapte matern, placentă și măduvă osoasă.
Impactul asupra sănătății umane este încă neclar, dar s-a constat efectul asupra sănătății. Acestea au fost asociate cu accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord.
Efecte chimice nocive
Un alt expert, profesorul Denis Murphy de la Universitatea din South Wales, a menționat valoarea studiului, dar a subliniat necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a valida anumite concluzii.
Un studiu recent, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, a analizat peste 3.000 de observații despre impactul microplasticelor asupra plantelor, bazat pe 157 de studii.
Studiile anterioare au arătat că microplasticele pot afecta negativ plantele.
Particulele poluante pot diminua lumina solară ce ajunge la frunze și afecta structura solului. Când plantele absorb microplastice, acestea pot bloca canalele de nutrienți și apă, generează molecule instabile dăunătoare celulelor și eliberează substanțe chimice toxice, afectând clorofila.
Cercetarea a estimat o reducere a fotosintezei la plantele terestre cu 12%, iar la algele marine cu 7%.
Aceste date au fost utilizate pentru a estima reducerea recoltelor de grâu, orez și porumb, precum și a producției de pește și fructe de mare.
Consecințe regionale
Asia a suferit cele mai mari pierderi estimate de recolte: între 54 și 177 de milioane de tone, reprezentând aproximativ jumătate din totalul pierderilor globale. Agriculturi în Europa și SUA au fost de asemenea afectate semnificativ.
Alte regiuni, precum America de Sud și Africa, prezintă un impact mai redus, dar datele despre concentrațiile de microplastice sunt mai limitate.
În oceane, unde microplasticele afectează algele, pierderea de pește și fructe de mare este estimată la 1-24 de milioane de tone pe an, reprezentând aproximativ 7% din total, ceea ce ar putea afecta semnificativ securitatea alimentară a populațiilor.
Cercetătorii au folosit și un model de învățare automată, bazat pe datele existente despre poluarea cu microplastice, care a produs rezultate similare.
„Aceste efecte negative amenință nu doar securitatea alimentară, ci și sănătatea planetei”, au menționat Zhong și echipa sa.
Căutând soluții
Reducerea fotosintezei poate influența cantitatea de dioxid de carbon absorbită, afectând echilibrul climatic.
Un alt expert a subliniat precauția în interpretarea datelor, semnalând eventuale inexactități în estimări.
Cercetătorii recunosc că sunt necesare mai multe date pentru rezultate mai precise.
Negocierile internaționale privind reducerea poluării plastice sunt încă în desfășurare.
Oamenii de știință au subliniat importanța negocierilor pentru elaborarea planurilor de acțiune și obiective clare pentru reducerea poluării cu plastic.
Un alt expert a evidențiat necesitatea urgentă de a găsi soluții.
„Este esențial ca tratatul viitor să abordeze în mod eficient poluarea cu microplastice”, a declarat el.
