Noul sistem de acces va costa 45.000 de lei și va fi furnizat de Orange. Instalarea va avea loc doar la intrările Senatului, nu și la cele ale Camerei Deputaților. Acestea din urmă sunt situate în apropierea stației de metrou din Parcul Izvor, facilitând accesul angajaților.
„Nu toată lumea are șofer și mașină de lux la dispoziție!”
Pentru a ajunge la intrările din partea opusă, angajații trebuie să ocolească clădirea Parlamentului, una dintre cele mai mari clădiri administrative din lume. Această distanță suplimentară, de aproape un kilometru și jumătate, reprezintă o nemulțumire constantă.
„Speram că, în urma colaborării între Senat și Camera Deputaților pentru schimbarea sistemului de înregistrare a prezenței, vor fi luate măsuri mai practice. Acum aflăm că implementarea va avea loc doar la Senat. Unii dintre noi avem probleme de mobilitate și nu putem să străbatem distanțe mari doar pentru a se conforma normelor”, a declarat un angajat nemulțumit.
Responsabil pentru această decizie este secretarul general, liberalul Mario Oprea, instruit de anteriorul șef al Senatului să implementeze noile schimbări.
O altă angajată s-a revoltat, spunând: „Este inacceptabil să se solicite angajaților să parcurgă o distanță suplimentară care adaugă jumătate de oră de mers, mai ales în zilele caniculare”.
Noul sistem necesită și o aplicație pentru gestionarea resurselor umane, care să înregistreze orele de lucru, zilele libere și concediile.
Epopeea recunoașterii faciale
S-a dezvăluit că fostul șef al Senatului a solicitat implementarea recunoașterii faciale pentru înregistrarea prezenței. Această măsură a stârnit reacții negative ale angajaților, fiind asociată cu regimurile totalitare.
Angajații au semnalat probleme legate de respectarea reglementărilor GDPR privind protecția datelor personale. Conform GDPR, colectarea datelor biometrice este strict limitată.
Inițial, Senatul a negat intenția de a implementa recunoașterea facială, însă mai târziu un document a confirmat intenția de schimbare a sistemului de acces.
Soluția propusă de departamentul IT al Senatului a fost menținerea cardului de pontaj, dar recunoașterea facială urma să fie realizată de angajații Serviciului de Protecție și Pază (SPP) pe baza fotografiilor din sistem.
Șefii caută să protejeze interesele proprii
Angajații s-au revoltat din nou după ce noua comunicare oficială a permis înregistrări pentru angajați care lucrează de acasă sau cu un orar flexibil. Ei susțin că această reglementare permite introducerea de prezențe fictive pentru favoriții politici.
S-a demonstrat că firma inițială, Tera Pixel, avea un singur angajat și o ofertă pentru sistemul de acces de 7.069 de euro. Ulterior, costul s-a majorat la 9.000 de euro cu schimbarea furnizorului.
Originea scandalului
Scandalul a izbucnit după anunțul concedierilor la Senat, unde din 796 de posturi trebuiau să rămână doar 610. Această restructurare a generat suspiciuni că se urmărește eliminarea angajaților nefavorabili.
Angajații au acuzat că se fac angajări concomitent cu concedierile, accentuând astfel nedreptatea.
Fostul șef al Senatului a justificat restructurarea prin necesitatea de a reduce cheltuielile.
Atacuri judiciare
Sindicatele au anunțat că vor ataca în instanță concedierile, argumentând lipsa oricărei analize în sprijinul restructurării.
Au fost evidențiate și lipsa transparenței în ceea ce privește numărul și profilul angajărilor efectuate.
Cazurile de concedieri au ajuns la Curtea Constituțională (CCR), fiind atacate de sindicate, care aşteaptă decizia pentru data de 27 martie.