Fermier abandonează cultura de sfeclă după pierderi substanțiale.
Proprietarul unei ferme de 600 de hectare din comuna Hănești, județul Botoșani, a renunțat la cultivarea sfeclei de zahăr.
O ciupercă dăunează recoltei de sfeclă
Recolta sa a fost grav afectată de o ciupercă, Macrophomina phaseolina, care a distrus culturile de sfeclă de zahăr. Aceeași problemă a afectat zeci de agricultori din Moldova în 2024. Fermierul a cultivat sfeclă din 2011, însă seceta și canicula din ultimii doi ani au favorizat răspândirea ciupercii, determinând distrugerea plantațiilor. Nu există un tratament eficient pentru combatere.
„Am cultivat sfeclă din 2011, fără întrerupere. Campaniile din 2023 și 2024 au fost dezastruoase din cauza atacurilor masive de Macrophomina phaseolina, care a determinat putrezirea plantelor. În 2024, am avut sfeclă pe 46 de hectare, afectate toate într-un grad mai mare sau mai mic. Am recoltat manual aproximativ 15 hectare, pentru a atinge minimul necesar pentru Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) – 26,4 tone la hectar. Am fost obligat să prezint un proces verbal de calamitate, cu o proporție de 70% afectate. Astfel, am livrat fabricii aproximativ 400 de tone din cele 46 de hectare. Restul a rămas în pământ, deoarece efortul de recoltare manuală a fost extrem de mare, atât din punct de vedere fizic, cât și financiar. Sfecla afectată trebuia verificată fiecare plantă; proporția putrezită, peste 15%, nu putea fi procesată.”, a declarat Neculai Dulceanu.
Pagube de peste 190.000 euro
Pierderile din ultimii doi ani se ridică la aproximativ 190.000 de euro.
„În 2023, paguba a fost de 100.000 de euro, iar în 2024 de 80-90.000 de euro. Pentru 2024, am decis să nu mai recoltez, deoarece costurile suplimentare pentru recolta manuală ar fi fost de aproximativ 40.000 de euro, pentru un câștig de doar 10.000 de euro. Am considerat că nu este rentabil. Am fost nevoit să angajez oameni, care necesită remunerare, iar costurile recoltării manuale au depășit încasările.”, a mai spus Fermierul.
„Cu sfeclă, floarea-soarelui și soia nu mai am ce să caut pe cele 46 de hectare în următorii patru ani. Atacul de Macrophomina phaseolina s-a agravat în 2024, afectarea ajungând, în majoritate, la zeci de fermieri din zonă. Spre deosebire de situația din 2023, când am avut o afectare de 10%, anul trecut 90% din plantații au fost afectate. Pierderile financiare au fost exorbitante din cauza afectării culturilor pentru ca doar o mică parte din recoltă putea fi procesată. Avem nevoie de o strategie de protecție împotriva secetei și bolilor care nu pot fi combătute; suntem dispuși să plătim, dar trebuie să avem un sprijin financiar în astfel de cazuri. Costurile de înființare sunt mai mari la culturile alternative decat la sfecla.”, a explicat fermierul.
Lipsa de soluții
Ciuperca Macrophomina phaseolina se înmulțește, în special, în condițiile climatice nefavorabile din ultimii ani.
„Nu dispunem de metode de combatere a acestei ciuperci. Nu există tratament în prezent. Din păcate, multe soluții posibile au fost interzise de Uniunea Europeană. În aceste condiții, nu mai doresc să mă implic în cultivarea sfeclei. Două ani cu pierderi substanțiale ma fac să măresc din nou costurile fermelor. Este esențial să găsim soluții durabile, pentru ca cultivarea culturilor să fie rentabilă.”, a mai afirmat Neculai Dulceanu.
Sursa Foto: Profimedia
vezi toate articolele
