Simpatie și voturi pentru Călin Georgescu, transferabile altui candidat. Un sociolog susține că viitorul depinde de talentul celui ales.
- Succesul mișcării populiste la viitoarele alegeri depinde de numărul candidaților și de acțiunile lui Călin Georgescu, alături de alți pretendenți la acest spațiu politic.
- Sociologul atribuie fenomenului Călin Georgescu, în mare parte, criza acută din partidele de guvernământ.
- Bogdan Bucur, lector universitar doctor în sociologie istorică, este autorul unei lucrări premiate.
– Interviu HotNews: Este posibil transferul voturilor acordate lui Călin Georgescu către un alt candidat?
– Bogdan Bucur: Desigur, o mare parte a voturilor electoratului domnului Georgescu sunt transferabile. Acum depinde, evident, de calitățile, cu rezerve, ale candidatului ales.
– Evoluția mișcării politice – creștere sau scădere?
– Există două aspecte importante. În primul rând, trebuie evaluat numărul candidaților care concurează pe acea direcție conservatoare și populistă. În al doilea rând, este crucial să vedem dacă domnul Georgescu va susține explicit un alt candidat. Dacă succesorul ales exprimă talentul de a reprezenta o anume viziune, ar putea obține un număr similar de voturi.
Astfel, în acest moment sunt două necunoscute: numărul concurenților în spațiul suveranist și implicarea activă a domnului Georgescu într-o eventuală campanie electorală împreună cu un alt candidat.
În cazul unui asemenea tandem, observăm o posibila asociere a funcției de președinte cu conceptul de lider spiritual. Acest lider trebuie să întrunească acest profil. Și dacă este adecvat, rezultatul ar putea egală sau depăși rezultatele obținute de alți candidați din acea zonă politică.
Un alt aspect relevant este reacția autorităților, întrucât o atitudine fermă a statului poate influența deciziile electoratului.
Surprindere în spațiul public: dorința de valori private
– Ce anume îi atrage pe susținătorii lui Călin Georgescu? Ce valori promovează?
– Sunt surprins de această atracție. Așteptările în alegeri se orientează, adesea spre proiecte pe termen lung. Dar observ un interes pentru valori care, de regulă, nu sunt aduse în spațiul public într-o democrație europeană. Credințele religioase, credințe personale, sunt valori intime și nu sunt necesare introducerii în politica europeană.
În mod evident, aceste valori personale sunt acceptabile în spațiul privat. Totuși, este surprinzător pentru mine că astfel de aspecte sunt promovate în contextul unei candidaturii la președinție.
Aceasta abatere de la așteptarea unui lider politic care să propună un proiect de țară ne face să ne îndreptăm către o altfel de structură politică.
Românii caută un lider spiritual, un exemplu care nu este în spiritul unei democrații europene. Acesta este un fapt care mă preocupă.
Populismul, cale spre faliment?
– Caracteristicile economice ale partidelor „suveraniste” – socialistă sau de dreapta?
– Se observă o contradicție ideologică tipică populismului, o tendință de a combina cerințe diverse, neaplicabile. Populismul provine din dorința de a satisface toate așteptările populației și poate duce la faliment economic.
Populismul, prin natura sa, este un discurs autocontradictoriu, menit să combine cerințe parțial incompatibile. Provocă, în mod inevitabil, criză financiară.
Lipsa unui partid și conceptul de lider spiritual
– Ce anume generează aversiunea față de presa independentă în cadrul mișcărilor populiste?
– Populismul, fiind o mișcare extremistă, are o tendință dictatorială. Această mișcare nu tolerează criticile, construind liste de adversari, un lucru vizibil chiar și în exemple externe. Liderii populist au o nevoie stringentă de a constrânge orice opoziție, și includ aici și mass-media.
Însăși structura populismului se bazează pe construirea pasiunii și credinței în lider, mai degrabă decât într-un partid. Călin Georgescu funcționa ca un lider spiritual, mai degrabă decât ca un simplu lider politic.
În mod evident, o asemenea structură politică este o amenințare la adresa democrației.
Eșecul partidelor pro-europene și reacții ale populației
– Cum se justifică atracția pentru liderii populiști prin lipsa de încredere în partidele politice clasice?
– Este un argument important, și, într-adevăr, partidele democratice nu au abordat corect necesitățile societății, închizându-se în loialități interne și neadaptându-se la cerințele moderne.
Dacă partidele de centru sunt incapabile de a prezenta lideri de prestigiu, este evident că mișcările populiste exploatează acest deficit. Aspecte precum resursele umane sunt extrem de importante.
O mare parte din nemulțumirea față de politicieni se datorează conducerii, închistate în propriile lor cercuri.
Valorile europene și adaptabilitatea la contextul național
– Factorii sociali și culturali care stau la baza alegerilor populiste?
– Oamenii se simt abandonați uneori, pierduți într-o lume în schimbare rapidă, afectând, în mod direct comportamentul electoral.
Valorile europene trebuie adaptate și prezentate în contextul național. Educcația este crucială pentru formarea cetățenilor și promovarea valorilor democratice.
Educația trebuie să se concentreze pe transmiterea cunoștințelor, a valorilor culturale și pe pregătirea cetățenilor.
