Bolojan a prezentat câteva argumente, printre care faptul că perioadele premergătoare alegerilor sunt delicate și că proiectele de succes pot fi abandonate. Un alt motiv invocat este că deciziile pot fi percepute ca având motivații politice.
„Experiența mea din anii trecuți, în perioadele premergătoare alegerilor, atât la nivel local, cât și național, este că nu este indicat să se lanseze inițiative sau proiecte importante, sau schimbări, care pot genera diverse dezbateri, deoarece acestea sunt adesea interpretate politic. Dacă se propune un proiect bun, acesta poate fi pur și simplu abandonat, doar pentru că ar putea fi exploatat politic”, a declarat Ilie Bolojan, la Europa FM.
În aceste condiții, președintele interimar a subliniat că cel mai potrivit ar fi ca numirea să fie făcută de viitorul președinte.
„Dacă trebuie să-mi exprim o opinie personală, nu cred că se va întâmpla asta, pentru că ar mai genera o serie de discuții. Cine este persoana, cum este, pe cine reprezintă și așa mai departe. Sunt încă trei luni și noul președinte, împreună cu actualul Parlament, poate găsi o soluție care să asigure o conducere stabilă în următorii ani, inclusiv la SRI”, a concluzionat Bolojan.
Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 4 mai – primul tur și pe 18 mai – turul al doilea.
SRI nu are un șef de când Eduard Hellvig și-a anunțat demisia, adică din iulie 2023. Hellvig a deținut cel mai îndelungat mandat la conducerea serviciului secret, opt ani și patru luni. De atunci, fostul președinte Klaus Iohannis nu a numit un nou director. Serviciul Român de Informații este condus în prezent de prim-adjunctul lui Hellvig, generalul Răzvan Ionescu.
Între timp, Eduard Hellvig s-a reîntoarsă în PNL, partid din care a plecat când a fost numit director la SRI, adică în martie 2015. Returnarea în PNL a avut loc la o zi după ce Nicolae Ciucă și-a depus demisia din conducerea PNL.