Sărbătoarea Nașterii Domnului începe pe 25 decembrie și continuă în următoarele două zile. Este o perioadă dedicată reuniunilor familiale, preparării mâncărurilor tradiționale, precum prăjituri, sarmale și piftie, și colindatului. Copiii se pregătesc să meargă din casă în casă pentru a culege recompense.
Obiceiuri românești de Crăciun
Tradiția mesei din Ajun și a Postului Crăciunului
Ziua de 24 decembrie este numită Ajunul Crăciunului. Postul Crăciunului, care durează șase săptămâni, se încheie pe 25 decembrie, iar oamenii se pot bucura de preparatele tradiționale, cum ar fi cozonaci, salată boeuf sau cârnați. În seara de Ajun, brazii sunt împodobit, copiii recită poezii de Crăciun și se ascultă colinde.
În această ultimă zi de post, ajunarea, este o practică strictă, conform tradiției creştine.
În ajunul Crăciunului, credincioșii se abțin de la mâncare până la ora 15:00. În unele zone, credincioșii ajună până la apusul soarelui, pentru a aminti de steaua care a vestit magilor Nașterea Domnului.
După prânz, se mănâncă grâu fiert cu fructe și miere, ca un semn de amintire a postului Prorocului Daniel și al celor trei tineri din Babilon. Această zi semnifică și postul catehumenilor, care în seara zilei de Ajun erau botezați.
În seara ajunului, se pregătește o mâncare dulce, numită „Scutecele lui Iisus”. Sunt preparate lipii subțiri din făină, apă și sare, înmuiate în sirop dulce (apă cu miere sau zahăr) și presărate cu nucă măcinată.
Când se merge la colindat
Un obicei tradițional este și colindatul, practicat în seara de Ajun, când copii și tineri merg din casă în casă, cântând colinde și primind recompense.
Colinde de Crăciun
Când se merge cu „Bună dimineața la Moș Ajun”
În seara de 23 spre 24 decembrie, în anumite zone, copii colindă spunând „Bună dimineața la Moș Ajun”.
Tradiții și superstiții românești de Crăciun – Colindarea cu Steaua
În zilele de Crăciun, mulți copii se deghizează în magi și colindă vestind nașterea lui Hristos, cântând colinde, printre care și „Steaua sus răsare”.
Tradiții și superstiții românești de Crăciun – Mersul cu Capra
Un alt obicei este mersul cu „Capra”, o mască de lemn, îmbrăcată festiv, care e purtată de colindători. Colindarea cu capra se practică de la Crăciun și până la Anul Nou.
Dansul Ursului – colind tradițional de Crăciun
În Moldova, un obicei specific este „Dansul Ursului”, practicat de obicei în jurul Anului Nou. Un bărbat costumat ca urs dansează, însoțit de muzică, din casă în casă.
Mersul cu Plugușorul și cu Sorcova
Colindarea cu Plugușorul şi Sorcova se practică în prima zi a anului nou, colindătorii cerând prosperitate şi belşug în gospodăria celor vizitate. Sorcova este un colind recunoscut, iar Plugușorul este o urare pentru o recoltă bună.
Alte obiceiuri:
În unele zone, porcul este tăiat în ziua de Ignat (20 decembrie). În dimineața Crăciunului, oamenii se spală pe față cu apă curgătoare și aruncă o monedă de argint, pentru curățenie și sănătate. Gospodării ung pragurile cu usturoi pentru a ține duhurile rele departe. Se lasă o lumânare aprinsă pentru a vesti lumina lui Iisus. Femeile pregătesc bucate tradiționale, colindătorii duc daruri și colinde la biserică. Fetele nemăritate își pun săpun și pieptăn sub pernă, pentru a visa ursitul. În ziua de Crăciun, se evită curățenia și certurile. Ziua următoare este Soborul Maicii Domnului, iar pe 27 decembrie este Sfântul Ștefan.
