Povestea lui Noland Arbaugh, un bărbat de 30 de ani din Arizona, seamănă cu un film științifico-fantastic. După opt ani de la un accident ce l-a lăsat paralizat de la gât în jos, el a devenit primul individ din lume care controlează un calculator exclusiv cu ajutorul gândului, utilizând un cip implantat în creier de către compania Neuralink, fondată de Elon Musk.
Această performanță nu doar că reprezintă un moment istoric pentru tehnologie și neuroștiințe, dar ridică și întrebări esențiale despre viitorul interacțiunii om-mașină, despre limitele eticii și despre rolul tot mai activ al companiilor private în remodelarea corpului uman.
De la un accident tragic, la o șansă unică
În 2016, viața lui Noland s-a schimbat radical după un accident de scufundare care l-a lăsat tetraplegic. Ani la rând, a fost dependent de ajutor extern pentru cele mai simple activități. „Nu aveai control, nu aveai intimitate, iar lucrurile erau extrem de dificile”, a declarat el pentru BBC.
În ianuarie 2024, Noland a devenit primul pacient căruia i s-a implantat un cip Neuralink în creier, într-un studiu clinic desfășurat în Statele Unite. El a acceptat procedura, conștient de riscuri, menționând că, indiferent de rezultat, contribuie la progresul științific.
Dispozitivul îi permite să controleze un calculator cu ajutorul gândirii, redându-i o parte din independență și pasiunea pentru jocuri. (Imagine: New York Times / Profimedia)
Cum funcționează interfața creier-calculator Neuralink
Implantul este o interfață creier-calculator (BCI) ce poate detecta impulsurile electrice generate de activitatea neuronală și le transformă în comenzi digitale.
Când Noland își imaginează mișcări ale degetelor, cipul transmite aceste semnale către calculator, putându-le traduce în mișcări ale cursorului sau alte acțiuni digitale.
După intervenție, a reușit să controleze un cursor pe ecran doar cu puterea gândului – un moment pe care l-a descris ca fiind „uluitor”. A învățat treptat să se joace din nou pe calculator, inclusiv șah, depășindu-și prietenii în jocuri de strategie: „Nu ar trebui să fie posibil, dar este.”
Entuziasm și rezerve în comunitatea științifică
Elon Musk a reacționat cu rezervă public, declarând pe platforma X că „primele rezultate indică o detectare promițătoare a activității neuronale.” Cu toate acestea, potrivit lui Noland, fondatorul Neuralink era entuziasmat în discuțiile private, comunicând constant cu el atât înainte, cât și după intervenția chirurgicală.
În lumea științifică, opiniile sunt împărțite. Unii experți consideră această realizare un „moment crucial”, în timp ce alții semnalează riscurile etice și tehnologice ale unei intervenții atât de invazive.
Anil Seth, profesor de neuroștiințe, a avertizat că odată ce activitatea creierului poate fi interpretată digital, „granițele intimității dispar”. Această observație deschide o discuție vitală despre controlul asupra minții umane.
Probleme tehnice și potențialul viitorului
Experiența lui Noland nu a lipsit de dificultăți. La un moment dat, implantul s-a deconectat parțial de creier, iar el a pierdut complet controlul asupra calculatorului. Echipa Neuralink a rezolvat această problemă printr-o actualizare software, performanțele cipului îmbunătățindu-se ulterior.
Noland speră că, în viitor, implantul va putea controla și alte dispozitive, precum scaune cu rotile sau roboți umanoizi, extinzând și mai mult independența persoanelor cu deficiențe motorii.
Contractul lui Noland este valabil șase ani, dar viitorul pe termen lung al implantului și evenimentele post-test sunt încă incerte.
Dispozitivul îi permite să controleze un calculator doar cu gândul, redându-i o parte din independență și pasiunea pentru jocuri. (Imagine: New York Times / Profimedia)
Alte companii dezvoltă interfețe creier-calculator
Neuralink nu este singura companie ce activează în acest domeniu. Synchron, de exemplu, a conceput un dispozitiv minim invaziv, Stentrode, implantat prin vena jugulară, evitând intervenții chirurgicale pe creier.
Un început promițător sau o provocare etică?
Implantul lui Noland deschide o nouă eră în neurotehnologie, în care limitele dintre om și mașină devin din ce în ce mai incerte.
Pentru unii, este o dovadă a capacității interfețelor creier-calculator de a restabili autonomia și demnitatea persoanelor cu dizabilități. Pentru alții, este o tehnologie încă necunoscută, ce prezintă riscuri la nivel de securitate, confidențialitate și manipulare cognitivă.
Indiferent de perspectivă, cazul lui Noland semnalează că știința viitorului se construiește în prezent – uneori, chiar cu puterea gândului.