Lipsa somnului implică mult mai mult decât o simplă oboseală. Cercetările au demonstrat că, la persoanele vârstnice, un somn insuficient și întrerupt perturbă procesul de eliminare a deșeurilor din creier, conducând la probleme de memorie și mărindu-și riscul de afecțiuni neurologice, precum Alzheimer. Cât somn avem nevoie, de fapt? Experții spun că variază în funcție de anumite aspecte.
Deși petrecem o treime din viață dormind, nu toți avem nevoie de exact opt ore pe noapte. Necesarul de somn se modifică pe parcursul vieții: copiii și bebelușii necesită mai mult somn, iar persoanele peste 65 de ani pot funcționa bine și cu ceva mai puțin decât intervalul recomandat pentru adulți (7-9 ore).
Specialiștii în somn explică nevoia de somn și dacă genul influențează durata optimă de somn.
Somnul rămâne un mister, în ciuda rolului său vital pentru sănătate. Calitatea somnului este mai importantă decât cantitatea, spun experții.
„Cauzele nu sunt pe deplin elucidate, dar somnul este esențial pentru toți”, explică dr. Rafael Pelayo, specialist în somnologie la Universitatea Stanford.
„Pe parcursul somnului, are loc un proces remarcabil. Este cea mai naturală formă de îngrijire personală pe care o avem”, declară medicul, citat de o sursă de presă.
Majoritatea oamenilor dorm între 7 și 9 ore pe noapte, fiind intervalul cu cea mai mică asociere cu problemele de sănătate, potrivit expertei în medicina comportamentală a somnului Molly Atwood, de la Johns Hopkins.
Dacă dormim constant sub 6 ore sau peste 9 ore, crește riscul unor probleme de sănătate, observă Atwood, menționând că nevoile individuale pot varia.
Când evaluăm nevoia de somn, este mai important să ne concentrăm pe calitatea acestuia, afirmă specialiștii.
„Cel mai important este să te trezești simțindu-te revigorat”, explică Pelayo. „Dacă cineva doarme multe ore, dar se trezește obosit, ceva nu este în regulă. Este ca și cum ai pleca flămând de la restaurantul preferat”, adaugă cercetătorul.
Nevoia de somn se modifică odată cu vârsta
Cantitatea de somn necesară variază pe parcursul vieții. Nou-născuții au nevoie de cel mai mult somn: între 14 și 17 ore pe zi.
„Atunci când suntem bebeluși și copii, pentru că ne dezvoltăm rapid, avem nevoie de mai mult somn”, explică Atwood.
Organizații de specialitate recomandă adulților cu vârste cuprinse între 26 și 64 de ani să doarmă între 7 și 9 ore pe noapte. Persoanele peste 65 de ani pot funcționa bine și cu mai puțin, iar tinerii între 16 și 25 de ani pot avea nevoie de puțin mai mult.
În timpul nopții, ciclurile de somn durează aproximativ 90 de minute.
În prima parte, predomină somnul profund, esențial pentru repararea și regenerarea corpului. Este momentul în care este eliberat hormonul de creștere.
În a doua jumătate a nopții, somnul profund este înlocuit treptat cu somnul REM (mişcări rapide ale ochilor), asociat cu visele și consolidarea memoriei. În această etapă, informațiile pe termen scurt sunt transformate în amintiri pe termen lung.
Copiii petrec un procent mai mare din timpul total de somn în somnul profund, însă acest procent scade odată cu adolescența.
Este interesant că în adolescență apar și diferențe între sexe în ceea ce privește somnul.
Femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații?
Cercetările nu demonstrează că femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații, dar, în medie, femeile dorm puțin mai mult.
Diferențele apar încă din adolescență. Deși fetele și băieții au nevoi similare de somn, adolescentele dorm, în medie, mai puțin decât băieții și raportează mai frecvent probleme de somn.
După maternitate, femeile se trezesc mai des în timpul nopții pentru a îngriji nou-născuții, ceea ce le scade semnificativ timpul de somn.
Schimbările hormonale afectează calitatea somnului, în special în timpul sarcinii și menopauzei.
„În menopauză, femeile pot experimenta o deteriorare a calității somnului, cu treziri mai frecvente și mai lungi pe timpul nopții”, explică un neurolog specialist în somn.
Femeile pot simți nevoia de mai mult somn înainte de menstruație.
„Sunt momente în care organismul te anunță că are nevoie de mai mult repaus. Este important să asculți aceste semnale.”
Când ar trebui să solicităm ajutor pentru problemele de somn?
Dacă ne simțim iritabili, nemotivati sau avem dificultăți de concentrare, este posibil să nu dormim suficient.
Pe termen lung, lipsa de somn poate conduce la probleme grave de sănătate, inclusiv: un risc crescut de depresie, probleme cardiovasculare (hipertensiune), risc crescut de infarct și accident vascular cerebral, sistem imunitar slăbit și un risc mai mare de Alzheimer.
Dacă dormim numărul recomandat de ore, dar ne trezim obosiți, trebuie să discutăm cu medicul de familie. Acesta poate evalua eventuale probleme medicale. Dacă problemele persistă, consultarea unui specialist în somnologie poate fi benefică.
Concluzie: Cantitatea ideală de somn variază de la persoană la persoană, însă calitatea acestuia este primordială. Dacă nu te simți odihnit după somn, este posibil să existe o problemă. Cercetătorii recomandă să ne ascultăm corpul și, dacă este necesar, să căutăm ajutor specializat.
Somnul insuficient și eliminarea deșeurilor din creier
Cercetări recente sugerează că somnul insuficient la adulții vârstnici poate afecta capacitatea creierului de a elimina deșeurile.
Un studiu explorează modul în care calitatea somnului influențează funcțiile creierului prin intermediul sistemului limfatic, care contribuie la îndepărtarea deșeurilor din creier.
Somnul, declinul memoriei și tulburările neurologice
Cercetătorii au analizat cum perturbarea sistemului limfatic poate duce la declinul memoriei la persoanele care nu dorm suficient. Lipsa eficienței acestui sistem duce la acumularea de proteine nocive în creier, asociate cu afecțiuni neurologice.
„Calitatea somnului, activitatea cerebrală și funcționarea sistemului limfatic sunt interconectate. Înțelegerea influenței calității somnului asupra sistemului limfatic ajută la elucidarea mecanismelor care stau la baza problemelor de memorie legate de vârstă.”
Constatările studiului: Somnul insuficient perturbă funcționarea creierului
Cercetătorii au studiat un grup de adulți vârstnici folosind scanări RMN. Rezultatele au arătat că o calitate slabă a somnului afectează negativ funcționarea cerebrală perturbând sistemul limfatic.
„Concluziile evidențiază direct efectul somnului asupra rețelei cerebrale și implicațiile sale asupra performanțelor de memorie la adulții maturi. Menținerea unui sistem limfatic eficient este esențială pentru îmbătrânirea sănătoasă.”
Legătura dintre somn și sănătatea cognitivă
Studiul adaugă dovezi importante despre influența calității somnului asupra sănătății cognitive, luând în considerare conexiunile neuronale subiacente. Problemele de memorie sunt comune la persoanele vârstnice care nu dorm suficient.
Cercetarea oferă o nouă perspectivă asupra relației dintre somn, sistemul limfatic și rețelele cerebrale complexe.
