Deputații estonieni au aprobat miercuri o lege care limitează dreptul de vot la alegerile locale pentru rezidenții non-UE, o măsură adoptată ca răspuns la îngrijorările legate de prezența cetățenilor ruși în țară.
Amendamentul legislativ a apărut ca urmare a preocupărilor legate de conflictul din Ucraina. Estonia și-a manifestat sprijinul ferm pentru Ucraina încă din februarie 2022.
În cadrul votului din miercuri, 93 dintre cei 101 deputați au susținut adoptarea amendamentului constituțional, decizie întâmpinată cu aplauze.
Prim-ministrul estonian Kristen Michal a considerat această decizie o „victorie pentru toți”, menționând că „deciziile locale nu vor mai fi luate de cetățenii statelor agresive”.
Aproximativ 80.000 de cetățeni ruși dețin permis de ședere în Estonia, un stat cu o populație de circa 1,3 milioane de locuitori.
De asemenea, aproximativ 60.000 de persoane în Estonia sunt fără cetățenie.
Restrictțiile, dacă sunt aprobate de președinte, vor interzice cetățenilor non-UE să voteze în alegerile locale, dar apatrizilor li se va acorda această posibilitate pentru ultima dată la scrutinul din octombrie.
Însă, primarul din Narva, un oraș cu o majoritate de vorbitori de limba rusă la granița cu Rusia, a condamnat decizia parlamentarilor.
„Ţara este divizată: voi, estonienii, şi noi, ruşii; estonienii nu au încredere în noi”, a declarat Katri Raik pentru publicația Delfi.
„Cetățenia sau originea etnică nu definesc o amenințare la securitate”, a susținut ea.
În prezent, rezidenții permanenți ai Estoniei au dreptul constituțional de a vota în alegerile locale, dar nu și în cele naționale.
„Ambiții expansioniste”
Statele baltice au susținut ferm Ucraina, însă Estonia și Letonia au și comunități importante de vorbitori de limba rusă, deseori în dezacord cu politicile guvernamentale.
Există îngrijorări că Moscova ar putea folosi aceste disensiuni pentru a destabiliza țările respective, care fac parte din UE și NATO.
„Dacă Rusia ar fi fost mai conciliantă, nimeni nu ar fi luat această decizie”, a explicat un expert politic.
„Cetățenii ruși din Estonia sunt victime ale acțiunilor Rusiei, nu ale propriilor lor acțiuni”, a adăugat el pentru agenția AFP.
Estoniaintenționează să-și mărească bugetul pentru apărare la cel puțin 5% din PIB în anul viitor, justificând această decizie cu amenințarea din partea Rusiei.
„Rusia nu și-a abandonat ambițiile expansioniste, amenințând Europa și NATO”, a afirmat prim-ministrul Michal săptămâna trecută.
Locuitorii din orașul de frontieră Narva critică decizia.
„Aceasta este o decizie foarte neobișnuită”, a declarat un student estonian de limba rusă pentru AFP.
„Părinții mei, de exemplu, au pașapoarte rusești. Locuiesc aici de mulți ani, muncesc aici, plătesc impozite. De ce nu pot decide ei?”, a întrebat acesta.
Amenințare la securitate
După ce Estonia a recâștigat independența, o treime din populație era formată din minorități rusofone, de origine din alte republici sovietice.
Aceste persoane nu aveau acces la cetățenie din lipsa legăturilor istorice cu Estonia, având nevoie și de un test de cunoștințe de limbă estonă.
Restricționarea dreptului de vot este doar una dintre măsurile adoptate pentru a limita conexiunile cu Rusia.
Statele baltice au demolat unele monumente istorice din perioada sovietică, acțiune criticată de Moscova.