Autoritățile române au înregistrat progrese semnificative în clarificarea detaliilor Cererii de plată nr. 3, conform aprecierii Comisiei Europene.
Comisia Europeană a anunțat, marți, 25 martie 2025, că România va primi o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde de euro, recunoscând astfel eforturile depuse. Această decizie reprezintă un pas important către deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3, a cărei valoare totală este de 2,02 miliarde de euro, au declarat oficialii Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
România are o lună la dispoziție pentru a răspunde oficial și șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată și îndeplinirea tuturor condițiilor.
„Această etapă nu implică pierderea fondurilor. Sumele rămân alocate României, iar scopul colaborării cu Comisia Europeană este finalizarea procesului de aprobare a plății”, au precizat reprezentanții MIPE.
Potrivit MIPE, s-au înregistrat progrese în validarea cererii de plată nr. 3.
În octombrie 2024, Comisia Europeană a evaluat pozitiv 68 de obiective și parțial îndeplinite 6 obiective din cererea de plată nr. 3. În noiembrie 2024, a adoptat un aviz preliminar.
Procesul a fost suspendat din cauza modificării legislației privind pensiile speciale (obligatoriu 215), în special:
- Adoptarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;
- Hotărârea Curții Constituționale privind dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, considerând neconstituțională impozitarea progresivă a anumitor categorii de pensii speciale.
După decizia Curții Constituționale, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai este considerat satisfăcător, din cauza problemelor de echitate în stabilirea unor categorii de pensii speciale față de sistemul general de pensii publice. Suma suspendată este de 230 milioane de euro.
Sunt în continuare analizate aspecte precum îmbunătățirea guvernanței corporațiilor energetice de stat (aproximativ 300 milioane de euro suspendate) și implementarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat, precum și desemnarea conducerii Agenției Naționale de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice (AMEPIP, aproximativ 400 milioane de euro suspendate).
MIPE a anunțat măsuri suplimentare pentru remedierea deficiențelor identificate de Comisia Europeană:
- Pentru guvernanța corporativă a companiilor de stat, s-au inițiat proceduri pentru selecția conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru înlocuirea membrilor consiliilor de administrație, în special pentru companiile din domeniul transporturilor și energiei;
- S-a modificat regimul fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, conform Ordonanței de Urgență nr. 156/2024;
- Pentru jalonul 215, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, împreună cu experții Băncii Mondiale, au identificat un mecanism alternativ pentru a înlocui impozitarea progresivă a pensiilor necontributive, asigurând același impact bugetar și respectând principiile PNRR.
România, beneficiar al fondurilor UE
MIPE este determinat să implementeze măsurile corective necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, colaborând cu toate ministerele implicate, pentru asigurarea absorbției integrale și oportine a fondurilor europene.
România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, inclusiv 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
La finalul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană.
„România a contribuit la bugetul UE cu 32,87 miliarde de euro. Pentru fiecare euro contribuit, România a primit înapoi 3 euro. România este un beneficiar net al bugetului UE”, au declarat reprezentanții Executivului UE.