Economistul Cristian Socol evaluează impactul neintrării României în Uniunea Europeană.
„Perspective izolate pun uneori la îndoială avantajele aderării României la Uniunea Europeană”, observă Cristian Socol, într-un studiu publicat de MEDIAFAX.
- Lipsa argumentelor solide limitează susținerea acestei poziții în rândul populației.
- Recentul Eurobarometru (2024) arată că 53% dintre români au o imagine pozitivă despre UE (media UE este de 44%), iar 70% consideră că România a beneficitat de pe urma apartenenței la UE.
- Totodată, un alt Eurobarometru (2024) relevă că 88% dintre tinerii români sunt optimiști privind viitorul UE, un procent semnificativ mai mare decât media UE (61%).
„Principalele zece avantaje identificate de respondenți sunt: oportunități de muncă, menținerea păcii și a securității, îmbunătățirea nivelului de trai, o colaborare mai strânsă cu celelalte state europene, creșterea economică, o voce mai puternică pe scena internațională, consolidarea democrației, îmbunătățirea relațiilor cu țările externe UE, combaterea schimbărilor climatice și influența românească asupra deciziilor UE”, notează economistul Cristian Socol.
Integrarea europeană a adus prosperitate
Analiza lui Cristian Socol evidențiază, de asemenea, dezavantajele integrării: concurența sporită pentru firmele românești, migrația forței de muncă, costurile adaptării la standardele europene, pierderea parțială a suveranității și creșterea prețurilor în anumite sectoare.
Totuși, beneficiile aderării la UE sunt incontestabile.
Integrarea economică europeană a generat prosperitate. O Românie în afara UE ar fi înregistrat o rată medie anuală de creștere economică cu 2 puncte procentuale mai mică în perioada 2007-2024, traducându-se într-un PIB redus. În 2024, PIB-ul României ar fi fost cu mult mai mic (1213 miliarde lei) comparativ cu realitatea (1765 miliarde lei), adică cu aproximativ 552 miliarde lei (111 miliarde euro) mai mic.
Integrarea europeană a însemnat o convergență economică mai puternică. Fără UE, România ar fi ocupat un loc mai retras în clasamentul țărilor europene, cu un PIB per capita mult mai mic, semnificativ sub cel actual.
Aderarea la UE a facilitat accesul la fonduri europene, stimulând investițiile în economia românească. Investițiile publice finanțate din aceste fonduri nerambursabile au depășit 313 miliarde de lei în perioada 2007-2024.
Integrarea europeană a creat noi locuri de muncă și a amplificat investițiile. România, membră UE, are un număr mediu de salariați cu 703.560 mai mare decât o Românie din afara UE.
Integrarea europeană a condus la îmbunătățirea salariilor în rândul românilor. Un scenariu fără aderare la UE ar fi însemnat salarii medii nete mai mici cu 1666 de lei.
Adesea, integrarea europeană a adus îmbunătățiri semnificative pentru cei cu venituri mici din România.
Pensia medie a crescut semnificativ datorită integrării europene, cu un plus de 879 lei, comparativ cu o situație de neaderare.
Lipsa integrării UE ar fi intensificat sărăcia în România cu 2.409.000 de persoane. Cu toate acestea, aderarea a dus la reducerea sărăciei și creșterea puterii de cumpărare.
Beneficiile financiare directe ale integrării UE pentru România sunt consistente.
România este un beneficiar net al fondurilor europene, cu finanțare mult superioară comparativ cu contribuția la bugetul UE.
Integrarea europeană a diminuat decalajele regionale din România, prin investiții și sprijin financiar acordat.
- Condițiile din București-Ilfov au evoluat favorabil.
- Au existat îmbunătățiri semnificative în alte regiuni.
- Au rămas diferențe regionale.
Speranța de viață a crescut și inegalitățile au scăzut.
Modernizarea României a fost accelerată de UE
Aderarea la UE a adus beneficii tangibile României:
În ciuda unor provocări legate de implementarea fondurilor, rezultatele pozitive ale integrării sunt evidente.
Integrarea europeană este vitală pentru viitorul României.
O Românie în afara UE ar fi stagnat economic, cu venituri mai mici, oportunități mai reduse și niveluri ale sărăciei mai mari. Rezultatele în multe domenii ar fi fost semnificativ mai slabe decît cele actuale.