*„Muzica cinematografică, precum și muzica operistică, se încadrează în linia dramatic-muzicală, apelând la poezie, idei și povești, pe care le exprimă prin note, sunete și structuri muzicale. Cinematografia, o formă de spectacol relativ recentă în istoria muzicii (aproximativ 100-150 de ani), a înlocuit parțial opera, devenită un fel de patrimoniu al trecutului.”;
*„Se compun din ce în ce mai puține opere contemporane. În orice caz, aceste opere au intrat mult mai puțin în memoria publicului actual și reprezintă o moștenire a trecutului. Muzica de film, muzica pentru discoteci, radio și televiziune, are o importanță deosebită, fiind compusă pentru mijloacele actuale de difuzare.”;
*„Personal, în ultima perioadă, am creat din ce în ce mai mult muzică cu o coloristică simfonică. Am integrat în nomenclatura orchestrei simfonice noile instrumente electronice, considerându-le o contribuție valoroasă, însă fără să înlocuiască structura de bază a orchestrei, care rămâne, totuși, simfonică. Este unul dintre cele mai ample instrumente.”;
*„În România, nu mă preocupam de muzica cinematografică, ci de muzică în sensul larg al cuvântului: muzică simfonică, populară, jazz și alte stiluri, pe care le-am descoperit treptat. Muzica de film a atras mai puțin atenția, deoarece nu o cunoșteam prea bine în România. Am descoperit acest gen muzical atunci când am venit în Occident și am început să realizez muzică pentru discuri, cinema și televiziune.”;
*„Pe lângă muzica de film, care a reprezentat, totuși, 50-60 de ani de activitate intensă, am avut oportunitatea de a crea alte lucrări concertante pentru vioară și orchestră, violoncel și orchestră, cvartet de coarde, muzică de cameră pentru diverse instrumente, muzică de balet, fără a uita chiar domeniul operelor.”;
Acestea sunt câteva extrase din interviul acordat de Vladimir Cosma în aprilie 2016.
Celebrul violonist, dirijor și compozitor român, poreclit „Mozart al celei de-a șaptea Arte”, s-a născut la București pe 13 aprilie 1940, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Theodor, era pianist și dirijor, iar mama, Carola, compozitoare. Unchiul său, Edgar Cosma, a fost compozitor și dirijor, iar una dintre bunici, elevă a celebrului Ferruccio Busoni, a fost pianistă. A obținut primele premii la Conservatorul Național din București, continuându-și studiile la Conservatorul Național din Paris, cu renumita profesoară Nadia Boulanger. Unchiul său a emigrat în Franța în 1963.
Începând cu 1964, Vladimir Cosma a susținut numeroase concerte ca violonist în diverse țări, dedicându-se încetul cu încetul activității de creație muzicală, compunând lucrări precum Trois mouvements d’été pentru orchestră simfonică, Oblique pentru violoncel și orchestră, muzică pentru teatru și balet (spre exemplu, Volpone pentru Comedia Franceză, opera Fantômas etc.). În 1968, Yves Robert i-a încredințat prima sa partitura de film, Alexandre Le Bienheureux, fiind urmate de peste 300 de partituri pentru lungmetraje și seriale TV. A colaborat la producții pentru televiziunile franceză și americană, inclusiv Misterele Parisului, Chateau Vallon, Fata lui Mistral, Michel Strogoff, Les coeurs brûlés, Myster Mocky, Night of the Fox etc.
Palmaresul său cinematografic impresionează prin amploare și diversitate. Iată doar câteva titluri celebre: Distratul, Marele blond cu un pantof negru, Aventurile rabinului Jakob, Întoarcerea marelui blond, Îmi sare ţandăra, Dracula tatăl şi fiul, Zâzania, Diva, Sunt timid, dar mă tratez, Capra, Asul aşilor, Castelul mamei mele, La cină cu un gogoman, Vaca şi Preşedintele etc.
Dintre aspectele remarcabile ale carierei lui Vladimir Cosma, mentionăm: recunoștința marelui actor francez Louis de Funès, care i-a mulțumit în scris pentru muzica din filmul cu Rabinul Jakob; și succesul extraordinar al coloanei sonore a filmului La Boum, având vânzări de 30 de milioane de discuri!
Vladimir Cosma este autorul operei Marius, Fanny et César (după Marcel Pagnol), „un fel de Romeo și Julieta transplantat în Franța, cu personaje specifice” , după cum spunea compozitorul. În rolurile principale s-au aflat Angela Gheorghiu și Roberto Alania, la premiera de la Opera din Marsilia.
A compus: melodii pentru interprete celebre precum Nana Mouskouri, Marie Laforêt, Mireille Mathieu, Nicole Croisile, Lara Fabian etc.; lucrări inspirate din folclor pentru Gheorghe Zamfir și Stanciu Simion. De asemenea, este autorul unor lucrări clasice: Concertul Berlinului pentru vioară și orchestră, Concertul pentru eufoniu și orchestră, Concertul iberic pentru trompetă și orchestră, Scurtmetraje pentru cvinte de alamă, Divertisment pentru narator și orchestră simfonică (după Fabulele lui Jean de La Fontaine), Cantata „1209” pentru soprană, recitator, cor de copii și orchestră etc. A creat muzică și pentru artiști de jazz precum Toots Thielman, Chet Baker, Don Byas, Stéphane Grappelli, Jean-Luc Ponty, Tony Coe, Pepper Adams.
Printre distincțiile primite se numără: Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare, Comandor al Ordinului Artelor și Literelor (Franța), Mare Ofițer al Meritului Cultural Român, Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Muzică din București. Deține numeroase „Discuri de Aur” și „Discuri de Platină” acordate de diverse țări.
Vladimir Cosma nu a uitat niciodată țara natală, declarând că „plecarea nu mi-a schimbat sufletul”. Explica adesea în declarațiile sale publice cum a ajuns muzica românească în filmele franceze.
Într-un interviu acordat presei noastre în 2019, Vladimir Cosma a relatat: „Toată tinerețea mea am petrecut-o în România, până la 22 de ani. Toate studiile, conservatorul, primele mele compoziții le-am făcut acolo. Acest spirit și această influență românească le-am păstrat în mine. Multe dintre compozițiile mele au o rezonanță românească, pentru că nu am vrut să devin un compozitor complet occidental. Am rămas cu bagajul cultural al unui om care nu a renunțat la cultura lui de bază și de tinerețe. În ultimii ani am avut o legătură activă cu România. Pentru prima oară, am revenit după 45 de ani pentru a susține un concert cu Filarmonica București, o întâlnire foarte emoționantă. Am revenit la Conservator, unde mi s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Recent, la Alba Iulia, am dat un concert cu Orchestra Filarmonică și Corul Operei din Cluj-Napoca.”.
La 13 aprilie 2025, marele compozitor, dirijor și violonist român Vladimir Cosma împlinește venerabila vârstă de 85 de ani. La mulți ani, Maestre!
Autor: Dan Mihai Bârliba