În 13 aprilie 1970, a fost inaugurat Aeroportul Otopeni, la câteva zile după ceremonia oficială, având în centrul atenției pe Nicolae Ceaușescu. La momentul respectiv, terminalul putea prelua 1,2 milioane de pasageri anual, o cifră care a crescut considerabil, ajungând la aproape 16 milioane jumătate de secol mai târziu. Pentru a înțelege mai bine contextul, Gândul a stat de vorbă cu un martor al evenimentelor, Alexandru Bartoc, inginerul constructor responsabil cu proiectul, de la Institutul de Proiectări, Transporturi, Auto, Navale și Aeriene (IPTANA).
Înainte de exact 55 de ani, românii au început să călătorească direct de pe și spre Aeroportul Otopeni, care a devenit, instantaneu, principala poartă a transportului aerian internațional.
Alexandru Bartoc, inginer constructor la IPTANA, acum cu vârsta de aproape 85 de ani, a reamintit pentru Gândul momentul inaugurării și importanța acestui proiect amplu al regimului comunist de la București.
„A trecut mult timp de atunci, 55 de ani, și îmi este dificil să reamintesc totul. Știu că am fost prezent la inaugurare, o ceremonie impresionantă. Era firesc, dat fiind faptul că aeroportul devenea cel mai mare din țară, având în vedere că Aeroportul Băneasa nu mai putea face față fluxului din ce în ce mai mare de pasageri.
TAROM a început, după 1965, să dezvolte o rețea extinsă de curse internaționale, motiv pentru care era nevoie de un aeroport mai vast. Până în 1975, TAROM a stabilit legături cu New York, oferind curse către Asia, inclusiv Beijing, și multe altele. Aceste rute internaționale cereau un nou aeroport, iar cel din Otopeni a fost ales.”, a reamintit Alexandru Bartoc pentru Gândul.
„Ceaușescu avea planuri ambițioase pentru Aeroportul Otopeni”
Odată ce conducerea de partid și de stat a stabilit obiectivele, specialiștii de la IPTANA au elaborat planurile aeroportului, utilizând tehnologiile moderne de calcul disponibile.
„Ceaușescu avea aspirații majore, ceea ce a dus la sprijinul acordat de oficialități pentru dezvoltarea Aeroportului Otopeni. Personal, am avut anumite rezerve, având în vedere poziționarea geografică în apropierea lacurilor, și mă gândeam la posibilitatea de a fi afectat de ceață. Anii au demonstrat că am avut oarecare dreptate în temerile mele. Eram angajat în centrul de calcul, în timp ce alții se ocupau de design, dar noi preluam datele și le procesam pe calculator”, a povestit inginerul constructor.
„În orice caz, a fost un proiect monumental, iar pentru 1970, Aeroportul Otopeni a reprezentat o realizare semnificativă pentru noi, pentru români”, a mai spus Alexandru Bartoc.
Inginerul a reamintit și momentele dificile și provocările întâmpinate la începutul proiectului.
Un exemplu este vizita oficială a președintelui Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, în 1969.
„Vizita sa necesita o infrastructură adecvată. În 1969, la Otopeni exista doar un salon de protocol. Problema a fost că nu aveam scară pentru a facilita coborârea din avion. S-a găsit o soluție ingenioasă : o scară a fost construită provizoriu cu ajutorul unui camion dotat cu o platformă hidraulică, asigurând accesul în siguranță.
Totuși, nu a influențat desfășurarea ceremoniei. Ne-am deplasat toți de-a lungul traseului de la Otopeni până în București. A fost un moment în care România a demonstrat independența față de Moscova, reprezentând o deschidere către Vest”, a adăugat Alexandru Bartoc.
Aeroportul Otopeni era vast ca suprafață, însă la acel moment, numărul de pasageri era relativ scăzut, având în vedere stadiul incipient al turismului extern în România.
„Majoritatea turiștilor veneau la Constanța cu curse charter din Germania, deoarece acea destinație era foarte populară, mai ales din Germania Federală, dar și alte state, aduceau multe nave charter la Constanța.”, a rememorat inginerul.
Imaginea Aeroportului Otopeni la Inaugurare
Imaginile de arhivă de pe internet arată cum era prezentat aeroportul în transmisiunile TV românești din 8 aprilie 1970:
„Capitala țării are o nouă poartă aeriană București-Otopeni, aerogară impresionantă și modernă, răspunzând creșterii nevoilor transportării internaționale a României.
La inaugurarea de miercuri, 8 aprilie, au participat: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Botnăraș, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț și alți lideri de partid și de stat. Secretarul general al partidului a tăiat panglica inaugurală.
Oaspeții au fost informați despre dotările tehnice, designul construcției, care au avut în vedere apariția avioanelor supersonice și a unui confort sporit în aeroport.
Se preconiza un volum de 1.100.000 pasageri anual.
În timpul vizitei, liderii au apreciat aspectul, calitatea lucrărilor și utilitatea spațiilor.
Secretarul general a apreciat că noua investiție le impune Ministerului Transporturilor să dezvolte flota aeriană românească, să contacteze companii străine și să asigure o experiență excelentă pasagerilor.
Prezența liderilor la inaugurare a reflectat preocuparea pentru progresul și dezvoltarea multilaterala a României.
Originile Aviației Civile din România
TAROM a împlinit 70 de ani în septembrie 2024. În perioadele anterioare, aviația civilă a evoluat, facilitând dezvoltarea Bucureștiului.
Începuturile aviației comerciale datează din anii ’20, ajutând la conectarea Bucureștiului cu principalele centre europene.
În 1920, a luat ființă o companie franco-română, care asigura legături către centre europene.
(Detalii istorice despre diverse companii aeriene și rutele lor)
Aeroportul de la Băneasa a fost punctul central pentru diverse companii aeriene.
(Detalii istorice despre alte aeroporturi din acea perioadă)
Trafic Aerian Modern
Din 1970 până în 2024, sute de milioane de pasageri au zburat de pe aeroportul Otopeni.
Traficul din ultimii 20 de ani a fost de aproximativ 180 de milioane pasageri, conform datelor oficiale.
(Calcule aproximative ale traficului de-a lungul anilor)
În 2024, pe aeroporturile din București au fost înregistrate 16 milioane de pasageri și peste 130.000 de zboruri.
În 2024, numărul pasagerilor a crescut semnificativ, cu 9,22% față de 2023.
(Detalii despre traficul pe fiecare aeroport în 2024)
Evoluția numărului de pasageri se încadrează într-o tendință europeană de revenire la volumul pre-pandemie.
S-a înregistrat, de asemenea, creșterea numărului de zboruri.
