Mai multe organizații pentru apărarea drepturilor omului au solicitat demisia lui Vasile Bănescu, după declarațiile sale potrivit cărora „a contrazice o instituție în deciziile sale nu face parte din fișa postului unui jurnalist imparțial”. În cadrul unui interviu acordat publicației HotNews, domnul Bănescu recunoaște acum că acea remarcă, făcută în contextul deciziei CNA de a solicita YouTube să elimine un material video al jurnalistului Marius Tucă, „a fost sub presiunea momentului”, „nefericită” și „insuficientă”. Bănescu și-a cerut scuze. Cu toate acestea, el susține în continuare că decizia CNA a fost conformă legii.
- În apropiere de Paște, Vasile Bănescu a criticat utilizarea credinței în scopuri electorale de către politicieni. „Nu este corect să transformi pe Hristos într-un instrument electoral. Asta dăunează inclusiv Bisericii”, a declarat fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei.
- „Credința nu este niciodată în contradicție cu rațiunea, deoarece rațiunea este o trăsătură fundamentală a omului și a lui Dumnezeu. Conspiraționismul nu face decât să despartă credința religioasă de rațiune”, a observat teologul.
- Vasile Bănescu susține că România nu este un stat laic, precum Franța, ci un stat „neutru religios”, lipsit de componenta „anti-religioasă” prezentă într-un stat laic.
„Un mediu mediatic tulbure”
– Domnule Vasile Bănescu, cum percepeți acum peisajul mediatic?
– Vasile Bănescu: Este un peisaj care reflectă, cred eu, destul de fidel peisajul social actual, societatea românească fiind în ultimii ani progresiv divizată. S-au format bule între care nu există o comunicare rațională și un dialog echilibrat. Observațiile mele indică încrâncenare, o închinare exagerată, idolâtrie față de anumite persoane și grupuri în jurul cărora s-au creat bule de polarizare.
Impactul cel mai mare asupra societății este zona online și rețelele de socializare. Prin activitatea mea în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului, am putut studia profund acest peisaj online și media. Este un spațiu tulbure, haotic, care dezvăluie aspecte dezamăgitoare pentru observator.
Sunt martor zilnic la un grad ridicat de vulgaritate, o mobilizare a aspectelor negative ale naturii umane, care nu se limitează la simple injurii, ci la o adevărată răutate profundă. Uneori m-a făcut să mă gândesc la descrierile pădurilor și zoologice făcute odinioară de Baudelaire.
Sunt fragmente de societate adâncite în ură.
O carte intitulată „Anii urii” vorbește despre o perioadă anterioară, în care, comparativ cu ultimele luni, acest sentiment era mai estompat.
În ultimele luni, am avut o revelație neagră, constatând o mizerie socială manifestată prin ură, violență, agresivitate și manipulare în spațiul public. Aceste elemente dau contur unui peisaj mediatic polarizat și hiper-politizat.
„Un segment al societății crede că România este o dictatură”
– La ce credeți că se datorează acest mediu tulbure?
– Sigur, factorii provocatori sunt clar vizibili. Un segment al societății, bombardat cu știri false și dezinformare, a ajuns să creadă în mod real că România este o dictatură.
Această afirmație evidențiază ignoranța în legătură cu sensul termenului „dictatură”, deoarece cei care îl folosesc fac acest lucru de la platforme media absolut libere, care emit în spațiul public ceea ce doresc. Cu toate acestea, aceste nuanțe și contradicții nu-i impresionează pe aceștia.
În mod similar, afirmația falsă a „loviturii de stat”, pe care anumite persoane o atribuie propriului stat, creează un peisaj mediatic accidentat, în care dialogul nu mai este o prioritate.
Din păcate, este deprimant, dar sper că după traversarea acestei perioade electorale, lucrurile se vor putea reveni, încet, la o pseudo-normalitate. Normalitatea o corelează direct cu gradul de educație al unui popor. Simt că evenimentele recente au descoperit vulnerabilitatea educațională a României, probabil cea mai mare de la 1990 încoace.
Despre cazul Marius Tucă: „Materialul conținea o gravă dezinformare”
– Recent, a apărut cazul clipului lui Marius Tucă. CNA a solicitat eliminarea acestuia de pe YouTube. A fost o decizie controversată. Ce ar fi putut face CNA pentru a fi mai ușor de înțeles?
– Decizia despre care vorbim nu a fost mai dură decât oricare altă sancțiune aplicată de CNA. Există legile audiovizualului și Codul audiovizualului, care definesc reacțiile legitime și obligatorii ale CNA.
Decizia de eliminare a unui material realizat de un jurnalist recunoscut, indiferent de platforma pe care este difuzat, a fost luată după o analiză detaliată. Acest material conținea o gravă dezinformare din punct de vedere legal și a spiritului legii.
Utilizarea improprie a termenului „lovitură de stat” a avut un impact negativ în spațiul public. Oamenii au fost determinați să creadă că o persoană s-a aflat în situația de a fi victima unei lovituri de stat, doar pentru că autoritățile au analizat și au ajuns la concluzia că nu îndeplinea calitățile necesare pentru funcția de președinte al României.
Toate acțiunile autorităților respective au fost realizate în conformitate cu legea și pe baza unor dovezi.
Eventuala netransparență a autorităților și lipsa unor explicații clare pentru a atenua anumite opinii reprezintă o altă problematică, însă responsabilitatea principală este a autorităților respective.
Dar a încerca cu pseudo-argumente să justifice noțiunea de lovitură de stat în contextul deciziei unui Birou Electoral este, fără îndoială, o dezinformare.