Rusia își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare în cazul unui atac asupra țării sau a unui aliat, declarând un înalt oficial rus.
Ministerul rus al Apărării afirmă că Rusia va reacționa cu toate mijloacele necesare la orice agresiune amenințând suveranitatea sau integritatea teritorială. Această declarație vine în contextul avertismentelor din partea liderilor americani privind posibilitatea abandonării negocierilor pentru pace fără progrese semnificative către o înțelegere.
Oficialii americani au indicat necesitatea acceptării unor condiții explicite pentru pace, incluzând recunoașterea teritoriilor ocupate de Rusia ca parte integrantă a acesteia.
Întrucât președintele american și-a asumat un nou mandat, el a modificat poziția SUA față de conflictul din Ucraina, punând presiune asupra Kievului să accepte un armistițiu și reducând presiunea asupra Moscovei.
Declarându-se în fruntea Consiliului de Securitate, foștii ministru al apărării a invocat modificările recente la doctrina nucleară a Rusiei, aprobate de președintele Putin.
Conform noilor prevederi, Rusia poate considera utilizarea armelor nucleare ca răspuns la un atac convențional asupra ei sau a Belarusului, care ar constitui o amenințare critică la adresa suveranității și integrității teritoriale a țării.
„În cazul în care statele străine comit acțiuni inamice care amenință suveranitatea și integritatea teritorială a Rusiei, țara noastră va lua măsuri simetrice sau asimetrice necesare pentru a suprima aceste acțiuni și a preveni repetarea lor”, a declarat oficialul rus.
Surse oficiale afirmă că Rusia monitorizează insistent activitățile militare ale țărilor europene, în contextul creșterii cheltuielilor militare și reducerii prezenței militare americane pe continent.
Rusia își menține dreptul de a folosi arme nucleare în cazul acțiunilor ostile.
„Descurajarea nucleară vizează statele și coalițiile militare care consideră Rusia un adversar, dețin arme de distrugere în masă sau au un potențial militar semnificativ”, a afirmat oficialul.
Rusia a făcut repetate amenințări nucleare față de Ucraina și Occident, din momentul declanșării conflictului.
Ucraina a renunțat la armele nucleare în 1994, conform Memorandumului de la Budapesta, aderând și la Tratatul de neproliferare nucleară.
În schimb, Ucraina a primit garanții de securitate din partea unor state importante, inclusiv SUA și Rusia, însă agresiunile din 2014 și invazia din 2022 au invalidat aceste asigurări.
Memorandumul de la Budapesta este criticat pentru lipsa garanțiilor eficiente de securitate.
„Desfășurarea forțelor de menținere a păcii în Ucraina ar putea duce la un nou război mondial”, avertizează oficialul rus.
Oficialul rus a mai afirmat că introducerea trupelor de menținere a păcii în țară poate fi interpretată ca o provocare la adresa Rusiei și o potențială escaladare a conflictului.
Conform declarației, introducerea trupelor de menținere a păcii ar ascunde o altă intenție, și anume aceea de a controla Ucraina și resursele ei. ”Asemenea trupe ar trebui considerate invadatori sau ocupanți”, a subliniat acesta.
Oficialul a sugerat suspiciuni față de motivele ascunse ale trupelor de menținere a păcii, acuzându-le că ar sprijini regimul controversat, persecutând credincioșii ortodocși și limitând libertatea limbii și culturii rusofone în Ucraina.
Concluzionând, oficialul rus a afirmat că introducerea acestor trupe nu reprezintă o misiune de menținere a păcii, și că majoritatea statelor au demonstrat o reticență față de aceste inițiative.